În Moldova anului 2021 cuvântul „SEX” se rostește doar cu jumătate de gură. Sexul încă mai este un subiect tabu în familii, cu atât mai mult în societate. Femeile din Moldova anului 2021 nici măcar cu prietenele apropiate nu se simt suficient de confortabil încât să pună în discuție un astfel de subiect delicat. Și mai gravă este situația în familie.

Puține femei au curajul să vorbească cu partenerul său despre dorințele, senzațiile și fanteziile sale, iar eventuale îndrumări sau solicitări încă țin de domeniul fantasticului și sunt percepute ca vulgarități și manifestări desfrânate. În Moldova anului 2021 femeia încă mai este un obiect sexulal al cărui menire esențială este de a-i satisface bărbatului „nevoile”. Orgasmul feminin este trecut pe planul secund, or femeia este și ea ființă vie, iar la actul sexual iau parte 2 persoane, ceea ce ar însemna că senzația de eliberare trebuie simțită de ambele.

În Moldova anului 2021 încă mai există cupluri care fac copii doar pentru că „nu știu cum să nu îi facă”, iar situația devine și mai îngrijorătoare dacă punem în discuție numărul mare al mamelor minore.

În Europa educația sexuală a fost inclusă în curiculele instituțiilor de învățământ de mai bine de jumătate de secol, Suedia fiind prima țară care a făcut acest lucru în 1955, urmată, rând pe rând, și de alte state. Inițial, accentele au fost puse pe prevenirea sarcinilor nedorite, apoi pe prevenirea infecției cu virusul HIV, creșterea gradului de conștientizare vizând abuzul sexual și prevenirea sexismului.

În prezent educația sexuală abordează și aspecte mai delicate, normele și inegalitatea de gen fiind părți importante ale domeniului, fiind abordat și aspectul psihologic al împlinirii personale.

Punerea în practică a educației sexuale asigură bunăstarea fizică, mentală, socială, dar și dezvoltarea umanității, în general. Conform Convenției de la Istanbul, educația sexuală are un rol important în prevenirea violenței bazate pe gen, dar și discriminării împotriva femeilor. Prin urmare, contribuie încă din primele etape ale educației la transmiterea mesajelor consistente în favoarea egalității între femei și bărbați, promovând respectul reciproc, eliminarea stereotipurilor, soluționarea pașnică a conflictelor în relațiile interpersonale, respectarea integrității personale, dar și consimțământul privind întreținerea relațiilor sexuale.

În altă ordine de idei, educația sexuală oferă contextul ideal în vederea sporirii gradului de conștientizare în domeniul sănătății sexuale și reproductive, dar și întârzierea debutului activității sexuale pentru tineri, fiind absolut indispensabilă și necesită a fi inclusă nu doar în curricula școlară, dar implementată la nivel de comunitate, grupuri sociale și familii, astfel încât începe devreme în copilărie, progresează în adolescență și vârsta adultă.

Femeia modernă trebuie să conștientizeze că nu e rușinos să-ți cunoști corpul, să știi să-l asculți și să îi oferi ceea de ce are el nevoie, că este binevenit și chiar necesar să întreprindă toate măsurile pe care le consideră oportune în vederea atingerii plăcerilor sexuale personale. Un alt aspect important de luat în considerare este comunicarea cu partenerul despre felul în care i-ar plăcea să se întâmple un act sexual care să o facă să se simtă bine, nu doar să-i ofere „satisfacția” îndeplinirii datoriei conjugale.

Evident că dintr-o astfel de ecuație nu poate fi exclusă și cealaltă componentă, iar finalitatea depinde de ambii parteneri, or, bărbații în egală măsură sunt afectați de probleme ale sănătății reproductive și boli cu transmitere sexuală, dar și de calitatea vieții sexuale proprii și a partenerei. În acest context, parte importantă a educației sexuale revine și conștientizării bărbatului a faptului că provocarea orgasmului feminin, folosind diverse metode și trucuri nu este înjosire sau umilință, dimpotrivă, este dovada de iubire, respect, grijă și prețuire. 

Cu siguranță, în lumea modernă, atât bărbații, cât și femeile au menirea să învețe să ofere afecțiune, să-și facă partenerii fericiți, să-și savureze libertatea, dar să nu încalce dreptul la libertate a celorlalți. Acest fapt va asigura echilibrul relațiilor interumane, deoarece iubirea naște iubire, respectul – respect, supărarea – supărare, iar fericirea – fericire.

Autor: Diana Bistrea

Distribuie articolul: