Cu siguranță îți este cunoscută situația când „îți stă pe vârful limbii”, dar nu-ți poți aminti cuvântul. Fie nume de persoane, filme, străzi sau restaurante – în ciuda efortului de a ni le aminti, acestea par a fi străine repertoriului de amintiri. Apare o întrebare inevitabilă: îmi pierd memoria sau este normal să am acest tip de uitare?

Într-un articol pentru La Nacion, specialiști în psihologie, psihanaliză și neurologie explică sursa acestor scăpări, dar și în ce cazuri ele sunt un motiv de îngrijorare. Aceștia afirmă că manifestarea eșecurilor de memorie sunt legate, printre alte cauze, de suprastimularea informațională și stresul cronic.

Printre cauzele enumerate de specialiști, ritmul accelerat de viață, hiperconexiunea, utilizarea excesivă a ecranelor și suprastimularea cauzată de fluxul permanent de informații au un rol important.

Lipsa focalizării pe prezent

Uitarea este legată de tensiune emoțională ridicată, agitație și dispersie. De câte ori te-ai prins că vorbești despre un subiect și treci la altul? Te gândești la ceva și mai faci o altă acțiune? Atât de multe sarcini în cap duc la dificultatea concentrării asupra unei idei, deoarece energia este pusă în diferite reprezentări simultan, explică psihanalistul argentinian José Abadi.

Paradoxul este că „decalajul” se manifestă la tinerii care duc o viață sănătoasă, dar în același timp au un ritm amețitor și epuizant. Psihanalistul Andrea Viale consideră că actualmente se trăiește într-o stare de alertă permanentă, fără concentrare asupra momentului prezent. Acesta afirmă că „anxietatea și dorința de a controla ceea ce se poate întâmpla sunt prea mari pentru lumea care ne-a arătat că incertitudinea este la ordinea zilei”. Conform experienței sale, „sindromul uitării” apare de obicei la persoanele auto-pretențioase, stresate de necesitatea de a excela pe mai multe domenii.

Interferența amintirilor

Se consideră că achiziția de noi informații poate afecta păstrarea în memorie a unor date dobândite anterior. Și invers, anumite informații deja dobândite pot împiedica generarea de amintiri ale unor evenimente sau cunoștințe mai recente. Creierul are capacitatea de a își optimiza resursele, iar lipsa de atenție și multitaskingul dăunează consolidării informațiilor în memorie.

Blocarea

Tulburările emoționale pot influența inclusiv memoria oamenilor tineri și sănătoși. Specialiștii consideră că pacienții cu anxietate, angoasă extremă sau alte tulburări pot avea scăpări de memorie. Acestea nu reflectă neapărat o boală neurologică. Angoasei îi este specifică acțiunea de blocare care interferează cu fluxul gândirii, concentrării și memoriei. În situații de neliniște interioară, adesea ne dăm seama că uităm sau nu memorizăm lucruri elementare, spre exemplu – cardul în bancomat. Aceasta nu este o problemă de memorie, ci mai degrabă, concentrarea atenției în altă parte. Când suntem neliniștiți, creierul crează un mecanism de utilizare eficientă a resurselor, limitând unele capacități în favoarea altora.

Dacă ți se întâmplă să uiți o conversație, conținutul unui film pe care tocmai l-ai văzut, sau ceva ce ai făcut mai devreme în timpul zilei, ar fi bine să-ți monitorizezi nivelul de stres. Stresul patologic are un rol fundamental în originea problemelor de memorie la oamenii sănătoși. Când suntem în regim de stres, atenția ne este canalizată doar la ceea ce ne amenință. Gândurile ne sunt doar albe sau negre, iar asta ne face să clacăm.

Ce să faci?

Activitatea fizică permanentă este esențială deoarece creșterea volumului creierului are o relație liniară cu exercițiile efectuate. Acest lucru este foarte important având în vedere că creierul se micșorează de-a lungul anilor.

Se recomandă renunțarea la fumat și alcool, sau pe cât e posibil reducereal acestor practici. Neurologii evidențiază nevoia de a duce o viață în armonie și, pentru a realiza acest lucru, recomandă meditația sau mindfulness-ul. Este recomandabil să rămâi activ din punct de vedere fizic și social. Cititul, pictura și alte activități recreative te vor ajuta să îndepărtezi tot mai mult apariția simptomelor de demență senilă și să-ți menții capacitățile cognitive.

Când să-ți faci griji?

Pe măsură ce îmbătrânim, funcționarea creierului nostru se schimbă și nu avem exact aceleași abilități ca în tinerețe. Ocazional, uitarea unor întâlniri sau greșelile ocazionale în activitățile de rutină nu ar trebui să fie motive de îngrijorare. Alarmant e când episoadele sunt repetitive și se agravează în intensitate.

Nu uita! Ritmul accelerat, îndeplinirea concomitentă a sarcinilor și stresul – adesea naturalizat – dăunează calității vieții noastre mai mult decât credem.

Sursa: LaNacion.com

Foto: Pixabay.com

Trăim vremuri grele și îți aducem informații vitale oră de oră. Ajută-ne să rezistăm. Fii alături de jurnalismul de calitate și noi te vom răsplăti cu cele mai noi știri!
Donează pe Patreon ca să putem continua activitatea portalului mediatic ea.md.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: