S-a creat deja o “tradiție” ca în perioada marilor sărbători religioase de peste an, oamenii să facă gesturi caritabile, să doneze bunuri și bani unor cazuri sociale. Se pare că aceste gesturi de altruism au devenit mai mult ocazionale. Viața de zi cu zi este însă plină de mici acte de altruism, de la a ține ușa pentru cineva pe care nu îl cunoști până la a oferi bani persoanelor aflate în nevoie.

Ce spune dicționarul: altruismul este preocuparea pentru ceilalți – să faci lucruri pur și simplu din dorința de a ajuta, nu pentru că te simți obligat, din datorie, loialitate sau motive religioase. A fi altruist presupune să acționezi din preocupare pentru bunăstarea altor oameni.

Câteva exemple de altruism:

  • Să ajuți pe cineva fără să aștepți nimic în schimb
  • Să renunți la ceva ce îți aduce beneficii personale, dacă acele lucruri sau fapte au efect asupra altora
  • Să ajuți pe cineva, în ciuda costurilor sau riscurilor personale
  • Să împărtășești din resursele tale în vremuri grele
  • Să te preocupe bunăstarea altcuiva

Tipuri de altruism

Psihologii au identificat mai multe tipuri diferite de comportament altruist.

Altruism genetic: După cum sugerează și numele, acest tip de altruism implică să faci acte generoase în beneficiul membrilor apropiați ai familiei.

Altruism reciproc: Se bazează pe o relație reciprocă de tip „dau și primesc”. Presupune să ajuți acum o persoană pentru că într-o zi s-ar putea să-ți întoarcă favoarea.

Altruism de grup: Presupune implicarea în acte altruiste pentru oameni, bazate pe afilierea lor la un grup. Oamenii își pot îndrepta eforturile spre a ajuta oamenii care fac parte din grupul lor social sau să susțină cauze sociale în beneficiul anumitor grupuri.

Altruism pur: Cunoscută și sub denumirea de altruism moral, această formă presupune a ajuta pe altcineva, chiar și atunci când este riscant, fără nicio recompensă. Este motivat de valori morale proprii fiecărei persoane.

Iată care este impactul altruismului asupra sănătății și nu numai

Sănătate mai bună: Comportarea altruistă poate îmbunătăți sănătatea fizică. Oamenii care fac voluntariat au o sănătate generală mai bună, iar implicarea regulată în comportamente de ajutor a fost corelată cu o mortalitate semnificativ mai scăzută.

O bunăstare mentală mai bună: a face lucruri bune pentru alți oameni te ajută să te simți bine cu tine și față de ceilalți. Cercetările arată că oamenii experimentează o fericire crescută după ce au făcut lucruri bune pentru alți oameni.

Relații romantice mai bune: a fi plin de compasiune poate duce la o relație mai bună cu partenerul, deoarece bunătatea este una dintre cele mai importante calități pe care oamenii din toate culturile le caută într-un partener romantic.

Cum îți poți dezvolta un comportament altruist 

Găsește inspirație: Inspiră-te de la cei care se implică în ajutorarea celor din jur. Să îi vezi pe alții că vor să îmbunătățească în mod activ viața oamenilor și a comunităților te poate inspira să acționezi altruist în propria ta viață.

Practică empatia: exersează empatia construind conexiuni. Gândește-te la felul în care te-ai simți într-o situație dificilă și gândește-te la lucrurile pe care le poți face pentru a ajuta.

Stabilește obiective: Găsește modalități prin care poți face în mod regulat acte de bunătate aleatorii pentru ceilalți. Implică-te în acțiuni de voluntariat, oferă ceva de mâncare cuiva care este flămând, ajută un prieten să rezolve o situație, donează sânge sau organizează o strângere de fonduri în comunitatea ta.

Practicat cu echilibru și integrat în viața de zi cu zi, altruismul este o forță pozitivă și o abilitate care odată dezvoltată aduce beneficii atât personale cât și pentru cei din jur, făcând lumea un loc mai bun în fiecare zi.

 

Distribuie articolul: