Începând cu 7 noiembrie, în Republica Moldova vor intra în vigoare noi reguli privind supravegherea medicală a sănătății angajaților. Acestea prevăd controale medicale suplimentare pentru salariații expuși riscurilor profesionale, în funcție de condițiile și specificul muncii.

Angajatorii susțin reforma, însă semnalează deficitul de specialiști, neclaritatea mai multor proceduri și necesitatea unei perioade de tranziție. Această întrebare este ridicată de Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM). Membrii organizației susțin reforma și obiectivele acesteia — consolidarea protecției sănătății angajaților, prevenirea bolilor profesionale și apropierea legislației naționale de standardele europene, scrie logos-pres.md.

Însă astăzi, cu mai puțin de trei luni înainte de intrarea în vigoare a noilor reguli, principala întrebare este dacă sistemul de prestare a serviciilor medicale este pregătit pentru aplicarea lor practică.

Noile reguli vizează controalele medicale ale angajaților expuși riscurilor profesionale, prevenirea bolilor transmisibile și consolidarea controlului asupra condițiilor de muncă și sănătății personalului în sectoare precum agricultura, construcțiile și HoReCa. Pentru nerespectarea acestora, angajatorii vor purta răspunderea prevăzută de lege.

Pe 12 august, acest subiect a fost discutat în cadrul Grupului de lucru nr. 4 al Consiliului Economic pe lângă prim-ministru, cu participarea reprezentanților Ministerului Sănătății, Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Inspectoratului de Stat al Muncii, a partenerilor sociali și a peste 70 de reprezentanți ai mediului de afaceri din diverse domenii.

Peste patruzeci de aspecte problematice

În urma consultărilor cu companiile membre ale CNPM, organizația a identificat peste patruzeci de aspecte problematice care îi preocupă în prezent pe angajatori. Una dintre întrebările-cheie este capacitatea de resurse umane a sistemului.

Noul model presupune accesul angajatorilor la serviciile de medicină a muncii. Totodată, nu există încă suficientă claritate dacă sistemul de sănătate dispune de numărul necesar de specialiști pentru a asigura deservirea a circa 700 de mii de angajați din întreaga țară. După cum a aflat Logos Press, deși au fost organizate instruiri pentru recalificarea medicilor, deficitul de personal nu a fost încă depășit.

„Pentru mediul de afaceri, aceasta este o chestiune de principiu, — spune Vladislav Caminschi, conducătorul grupului de lucru și director executiv al Confederației Naționale a Patronatului. — Obligația nu poate fi îndeplinită dacă serviciul necesar nu este disponibil efectiv. Această problemă poate deveni deosebit de sensibilă pentru companiile situate în afara Chișinăului”.

De asemenea, angajatorii trebuie să înțeleagă unde să se adreseze pentru îndeplinirea noilor obligații. Până la intrarea în vigoare a noilor reguli, mediul de afaceri are nevoie de liste publice și actualizate periodic ale serviciilor de medicină a muncii, precum și ale laboratoarelor și instituțiilor acreditate care efectuează investigațiile speciale prevăzute de noile cerințe.

Riscurile profesionale ale digitalizării

Rămân întrebări și privind interpretarea unor riscuri profesionale. Acestea au fost formulate de reprezentanții ATIC (Asociația Companiilor din Domeniul Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor). Noțiuni precum câmpurile electromagnetice, vibrațiile, zgomotul, radiația optică, noțiunea de „muncă repetitivă”, utilizarea mouse-ului și a altor echipamente de birou necesită precizări.

Există întrebări și cu privire la factorii psihosociali și organizaționali, conținutul noțiunii de „examinare clinică generală”, precum și periodicitatea anumitor examinări.

În lipsa unei metodologii unice, există riscul ca aceleași prevederi să fie interpretate diferit de angajatori, instituțiile medicale și organele de control, subliniază Vladislav Caminschi.

Costul noului sistem

„O altă întrebare importantă este costul noului sistem de supraveghere a sănătății angajaților, — continuă el. — Angajatorii trebuie să înțeleagă din timp cine și din ce surse va finanța procedurile prevăzute de norme”.

În special, necesită clarificări aspectele privind plata examinării, a investigațiilor de laborator, a serviciilor de medicină a muncii, a vizitelor specialiștilor la locurile de muncă, a serviciilor de consultanță, a vaccinării, a măsurilor de promovare a sănătății angajaților. De asemenea, este necesară claritate privind raportul dintre aceste cheltuieli și sistemul de asigurare medicală obligatorie, precum și catalogul actual al tarifelor medicale.

Este important și ca sistemul informațional să devină funcțional înainte ca raportarea să devină obligatorie. Noile reguli prevăd transmiterea de către angajatori a anumitor date și rapoarte. Prin urmare, mediul de afaceri are nevoie de confirmarea că sistemul informațional va fi pe deplin funcțional în momentul apariției acestor obligații.

Este necesar și un mecanism clar de contestare a concluziilor medicale. Este prevăzută posibilitatea contestării concluziei privind aptitudinea angajatului pentru muncă. „În legătură cu aceasta, toți trebuie să înțeleagă unde se depune plângerea, în ce formă, cine o examinează și în ce termene, — enumeră conducătorul grupului de lucru. — Ce valoare juridică are decizia adoptată și care este statutul angajatului pe durata examinării litigiului. Pentru relațiile de muncă, aceasta este o chestiune practică sensibilă”.

Întreprinderile mici și mijlocii ar putea fi cele mai vulnerabile la noile obligații. „O companie mare dispune de mai multe posibilități administrative și financiare pentru adaptare, — constată el. — Iar pentru o întreprindere mică, noul sistem poate însemna o povară considerabilă, mai ales dacă serviciile medicale sau laboratoarele necesare se află departe ori au o capacitate limitată”.

Perioadă de tranziție de un an 

Angajatorii consideră că reforma trebuie să țină cont nu doar de cerințele legislației, ci și de capacitatea reală a companiilor de a le îndeplini. Prin urmare, aceștia propun o perioadă de tranziție de cel puțin 12 luni după 7 noiembrie 2026, timp în care controlul ar avea un caracter preponderent consultativ și de corectare.

Cu alte cuvinte, mai întâi sunt necesare explicații, instruire și ajutor pentru ca mediul de afaceri să se adapteze, iar abia după lansarea deplină a tuturor mecanismelor — aplicarea unei abordări sancționatorii.

Pentru soluționarea tuturor problemelor apărute, CNPM propune crearea unui mecanism permanent de dialog. Activitatea poate continua în formatul unui grup comun permanent, cu participarea Ministerului Sănătății, ANSP, Inspectoratului de Stat al Muncii, CNAM, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, CNPM și partenerilor sociali.

Scopul nu este tergiversarea reformei, ci soluționarea operativă a problemelor apărute și transformarea noilor reguli în mecanisme care funcționează cu adevărat. Aceste propuneri, precum și lista problemelor, au fost transmise de angajatori autorităților. Cu multe dintre constatările antreprenorilor sunt de acord și cei de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Deocamdată, nu există un răspuns oficial. După cum au precizat la Ministerul Sănătății, potrivit legii, revizuirea prevederilor legislației este posibilă doar la jumătate de an după intrarea lor în vigoare, adică în primăvara anului viitor.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: