Provocările societății actuale, transformarea continuă și progresul rapid ne fac să ne dăm seama că educăm o nouă generație – o generație de personalități inventive. Discuțiile despre bani sunt foarte importante pentru că pot ajuta adulții de mai târziu să nu aibă probleme în a înțelege rolul, funcțiile și felul în care pot fi gestionați corect aceștia. Informarea timpurie despre domeniul financiar va permite asigurarea unei educații de calitate și eficiente, iar inițierea copiilor în educația economică, are o serie de beneficii susține Ecaterina Moga, doctor în Psihologie și expert în educație.

„Educația financiară, cuprinde nu numai formarea unor deprinderi necesare, dar și o posibilitate de implementare a valorilor și principiilor morale, reușitei în gestionarea și implementare practică a conceptelor teoretice în practica de zi cu zi. Ca și părinți suntem responsabili de educația financiară a copiilor, iar viitorul lor financiar depinde foarte mult de noi adulții. Ei trebuie educați să poată  aprecia efortul părinților și munca lor indiferent cât câștigă aceștia și care este venitul lor financiar. Dar în același timp, este necesar să cunoască despre cum să îi administreze conform unui buget, cum să economisească și cum să pună deoparte”, a spus psihologul.

Educația financiară a copiilor se formează de timpuriu, iar exemplul părinților reprezintă baza în formarea unei gândiri critice la ei în ceea ce privește administrarea banilor.

„Este important să definim pentru copii ce sunt banii. Acesta ar fi primul lucru necesar de clarificat și de explicat pe înțelesul lor. Pornim procesul educațional începând cu nivelul lor de percepere. În acest context, este definitoriu să clarificăm pentru ei care este legătura între bani și efortul mental sau fizic pe care îl fac părinții. Aici se potrivește de minune să cultivăm o atitudine responsabilă a copiilor noștri față de efortul ce îl depunem noi vis-a vis de muncă. Al doilea lucru ce  urmează a fi clarificat cu picii noștri, atunci când vorbim de educația financiară este despre valoarea banilor. Pentru fiecare lucru pe care îl avem sau procurăm se plătește ceva. Fiecare obiect pe care ei îl au, costă”, a mai spus psihologa.

Al treilea element privind aspectul financiar este bugetul familiei. Copiii devin responsabili atunci când sunt învățați că pentru viața de zi cu zi, avem un anumit buget pe care ni-l permitem să îl administrăm. Iar, de acest lucru depinde starea de bine pe care o avem.

„Bugetul familiei care se rezumă la nevoile noastre și în care includem și bugetul pentru nevoile personale ale copilului, trebuie cunoscut de ei. E  bine să le aducem la cunoștință care sunt limitele noastre financiare și cum folosim inteligent posibilitățile ce le avem. În acest context e binevenită conștientizarea diferenței dintre dorințe și nevoie. Nu tot ce văd și ce îmi place trebuie să fie cumpărat. Copilul, dar și maturul trebuie să învețe să raționalizeze: această dorință dacă este un moft sau este o necesitate? Următorul pas ar fi să revină la bugetul pe care l-a stabilit: dacă prevede bugetul o astfel de achiziție, sau la ce pot renunța ca să pot să achiziționez ceea ce consideră că este o importanță și o urgență”, menționează Ecaterina Moga.

De asemenea, este important să-l învățăm pe copil cum să își gestioneze propriul lui buget. Fie că are bani pe care îi primește în dar, fie că îi câștigă singur, trebuie să îi administreze strategic.

„Eu îmi învăț copiii să își repartizeze banii după trei criterii: cheltuieli curente, economii pentru vise mari și donație. Fiecare din aceste domenii le percep conform importanței și valorii lor și a valorilor pe care le avem ca și părinți. Acest lucru îi face să privească altfel banii, valoarea lor pe termen scurt și termen lung pe care o au aceștia, dar învăța de asemenea să prețuiască resursele familiei și munca părinților”, a mai adăugat psihologa.

La orice vârstă când copilul deja comunică și are abilitatea de a conștientiza mesajele noastre, putem explica pe înțelesul lor despre posibilitățile pe care le avem, limitele care sunt, bugetul pe care îl avem, astfel ca acesta să înțeleagă situația pe moment.

„Dacă mereu venim cu mesajul nu avem bani, evitând să discutăm despre necesitate sau moft; posibilități și limite; planificări de cumpărături sau bugetul ce ni-l permitem, vom cultiva la copil perceperea că sunt dintr-o familie săracă, sau fără să ne dăm seama punem valoarea banului mai presus de alte valori. În acest fel riscăm să creștem un copilul cu un complex de inferioritate și cu o limitare în gândire și acțiune; un copil care mereu să se compare cu alții”, a mai spus Ecaterina Moga.

„Întrebarea care o putem pune, în locul răspunsului nu avem bani este cum putem să câștigăm și să economisim pentru acest lucru, ce zici? Dacă schimbăm abordarea situației de la problemă la soluții, copilul se va simți important în căutarea unor modalități, va dori să fie eficient, să contribuie. Sentimentul negativ față de bani, începe cu această afirmație: nu avem bani. O altă confuzie care poate apărea, este că uneori părinții generalizează lucrurile în așa măsură că prin prisma banilor evidențiază singuri poziția socială”, conchide psihologa.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: