Într-un interviu, preotul Maxim Melinti, consilier cultural al Mitropoliei Basarabiei, a discutat despre Decizia Soborului Rusesc din 27 martie, eveniment desfășurat sub auspiciile Patriarhului Kirill, care denumește așa-numita „operațiune militară” rusă în Ucraina ca fiind oficial numită Războiul Sfânt.

„Este firesc că orice război de acaparare teritoriului străin este contra legilor umane și celor creștinești. Biserica Ortodoxă poate accepta război doar pentru a apăra propriul teritoriu, pentru a apăra credința, patria. Or, această decizie merge contra poruncii Domnului: „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți, să iubești pe vrăjmașul tău, să te rogi pentru el și să îl ajuți”. Pe de altă parte, vedem că această absurditate încearcă să meargă în mână cu preoții, ierarhii, în frunte cu Patriarhul Kirill. Eu nu mă pot împăca cu acest gând”, a spus preotul Maxim Melinti în cadrul podcastului Radar Politic.

Consilierul cultural al Mitropoliei Basarabiei exprimă neînțelegerea față de modul în care un slujitor al bisericii, care ține într-o mână Sfânta Cruce și în cealaltă mână poartă Sfânta Evanghelie, poate încuraja un „război sfânt” pentru a ocupa teritoriul unui stat independent.

Vedem o încălcare flagrantă și a moralității creștine, dar și a unui ordin firesc politic care trebuie să fie respectat de toate instituțiile, inclusiv și de biserică”, precizează preotul.

Preoții ruși care condamnă războiul din Ucraina sunt caterisiți

„Adevărul e că nu toți au curajul să se expună. Avem și cazuri ale unor preoți care au refuzat să se roage pentru războiul din Ucraina, fapt pentru care ei au fost pedepsiți. (…) Preoții care au fost intimidați, opriți, ei s-au pierdut și ca slujitori, dar și sub presiunea și teroarea unor alți slujitori și confrați deja, nu știu unde e soarta lor. Unii sunt nevoiți să plece, să fugă din țară”, a spus preotul Maxim Melinti.

Publicitatea ta poate fi aici

El susține că cei care sunt din opoziție sunt foarte atenți și încearcă să nu-și expună opinia în public din simplul motiv că sunt „spioni” care vin la slujbă, filmează totul și transmit informațiile mai departe.

Cât despre sfințirea și binecuvântarea tancurilor și a armelor, preotul precizează că, în cărțile sfinte, cărți speciale, există și o rânduială legată de armată, de oaste. Totuși, el spune că este vorba doar de o slujbă de binecuvântare a drapelului și de pomenire a ostașilor căzuți pe câmpul de luptă.

„Nu există o rânduială de binecuvântare a armelor, a tancurilor sau a altor forme de omucidere. Iarăși vedem un lucru care, bine, ar fi acceptabil în momentul în care cineva vine asupra țării tale, dar reieșind din contextul războiului, de acapararea unui teritoriu străin, nu există așa ceva”, a mai explicat consilierul cultural al Mitropoliei Basarabiei.

Atașamentul Mitropoliei Moldovei față de Rusia

La 1 aprilie au apărut informații precum că, în Postul Mare, Patriarhia Moscovei le cere tuturor preoților aflați în subordine, inclusiv celor care încă fac parte din Mitropolia Moldovei, să se roage pentru „Sfânta Rusie”. În acest sens, preotul Maxim Melinti spune că aici putem oferi drept exemplu o decizie a Bisericii Ortodoxe din Ucraina:

„Sinodul de la Kiev a declarat, în mod oficial, dezacordul cu toată doctrina pornită de la Moscova. De la începutul războiului din Ucraina, au vociferat dezacordul de a mai asculta orice decizie aberantă și antiumană care pornește sub binecuvântarea Patriarhului Kirill. (…) Ierarhii și de acolo, din Odesa, s-au trezit și au zis că el nu mai este părintele lor, pentru că un părinte nu poate face astfel de măsuri violente, ucigătoare”.

De asemenea, el a adăugat că, în acest sens, Mitropolia Moldovei nu a luat vreo atitudine foarte clară: „Au spus superficial că nu acceptă asta, se roagă pentru pace, dar nici nu se expun clar că sunt contra deciziei de la Moscova. Dacă acest lucru era să fie spus de la bun început, eu vă asigur că nu era să se întâmple ce se întâmplă și ce urmează”.

Potrivit lui, oamenii simt și văd totul și urmează schimbări majore în țara noastră.

„Sunt ferm convins că și Mitropolitul Moldovei, Vladimir, este pus într-o situație, într-un disconfort și teologic, dar și social, de a merge contra sistemului. (…) Acea scrisoare era plină de speranță pentru noi, preoții, să vedem o schimbare a lucrurilor, o autonomie pentru care au pledat preoții basarabeni în 1917-1918. (…) Ne-am gândit că va veni acea independență, acea rupere, dar nu s-a întâmplat acest lucru”, a zis consilierul cultural al Mitropoliei Basarabiei.

Trecerea la Mitropolia Basarabiei a parohiei Ghidighici 

„Trebuie să facem câțiva pași în urmă și să vedem cum funcționează biserica rusă. Acolo creștinul de rând nu are niciun drept, nu are voce. Nici preotul nu are o autoritate foarte mare pe plan regional, pentru că el poate fi oricând mutat de la parohie și oamenii nu au ce face cu asta”, explică preotul.

Conform lui, același lucru se întâmplă și în Republica Moldova. Preotul poate fi oprit în orice moment, fără a fi consultat, poate fi scos, adus altul, pedepsit. „Nici vorbă de democrație aici”, spune el.

„(…) Noi nu am venit deodată să spunem că vrem la Mitropolia Basarabiei. Acest lucru a durat ani de zile, am explicat, am făcut consultări ca să vedem ce crede lumea. Persoanele în etate erau cei mai deciși în revenirea la Biserica-Mamă, iar tinerii și adulții uneori păreau rezervați”, spune preotul Maxim Melinti.

După toate consultările, ei au făcut un „referendum”, pentru a vedea cine dorește să treacă la Mitropolia Basarabiei.

„Ei au votat, la urma urmei, această trecere la Biserica Ortodoxă Română. Sigur că s-a vorbit în alte localități că eu nu m-am sfătuit cu toată lumea. Dar haideți să fim serioși. Câți oameni sunt la Chișinău? Unde acești jumătate de milion de oameni pot încăpea într-o biserică?”, a mai spus preotul Maxim Melinti în cadrul interviului.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: