Rusanda Curcă, o tânără din comuna Hîrtop, raionul Cimișlia, încearcă să schimbe gândirea și acțiunile comunității în care trăiește. Acum cinci ani a conștientizat daunele pe care noi, oamenii din orice colț al lumii, le aducem mediului. „Parcă e o revelație, o iluminare că până acum ai fost orb”, povestește ea. Așa a început să caute mai multe informații, să participe la traininguri tematice, iar, treptat, a adoptat o serie de obiceiuri sănătoase. Iar de aproximativ doi ani, încearcă să „deschidă ochii” oamenilor din localitatea sa, scrie AGORA.

„Am conștientizat, împreună cu familia, nevoia de a schimba modul nostru de viață treptat și nu radical. Nu trebuie să fii vegan, să produci zero deșeuri, să spui nu categoric plasticului. Trebuie să știi cum să reduci impactul tău negativ asupra mediului prin acțiuni mici”, povestește Rusanda.

„De exemplu, acum câțiva ani, familia a renunțat să mai dea foc la deșeuri. După care am început să urmăm principiile permaculturii în grădina noastră, că mulcim, să compostăm deșeurile de grajd și vegetale. După care am început să umblăm și noi cu torbițele. Mai recent, am început să cumpărăm săculețe compostabile și biodegradabile, ca să nu le folosim pe alea din plastic. Cumva pe tot parcursul ăsta, care s-a întâmplat organic, am devenit și eco activistă în sat”, a adăugat ea.

Începutul: Torbe eco în favoarea celor din plastic

Întrebată care ar fi primul pas pentru a adopta un stil de viață eco, tânăra a menționat utilizarea redusă a pungilor din plastic. „Când te duci la magazin, iți iei sacoșa de acasă, dacă o ai, sau iei sacoșa și torbița, dacă știi că o să trebuiască să iei un lucru umed. Doi – dacă te duci la odihnă undeva, nu cumperi veselă de unică folosință, ci iei vesela de acasă. Noi când am făcut salubrizarea râulețului Hîrtop, 50% din deșeuri erau pungi de plastic și veselă de unică folosință”, a explicat ea.

Vezi și: VOX POPULI. Cum renunță moldovenii la punga cu pungi (VIDEO)

Potrivit mai multor cercetări realizate de-a lungul timpului, este nevoie de până la 20 de ani pentru descompunerea pungilor din plastic, iar unele pot rezista și sute de ani. Plasticul, precum PET-ul, este produs pe bază de petrol. Respectiv, nu se descompune precum materiile organice. Potrivit unui raport Greenpeace, anual, mor în jur de 100 de mii de mamifere și un milion de păsări din cauza plasticului din oceane. Green-report.ro scrie că, odată depozitate în gropile de gunoi, deșeurile de plastic elimină substanțe toxice care ajung în pământ, în apele subterane și în râuri.

Vezi și: „Oamenii le testează cu apă clocotită”. Interviu cu antreprenorii care vor să schimbe piața cu ajutorul pachetelor din amidon (FOTO)

Totuși, nu trebuie negate avantajele acestui material, care a luat naștere din nevoia de a înlocui fildeșul. Respectiv, soluția văzută de experți este reducerea utilizării plasticului, începând cu eliminarea produselor de unică folosință.

Sortăm și compostăm

Rusanda spune că sortează gunoiul pe categorii: „Gestionarea deșeurilor în familia mea încă întâmpină mari probleme. Plasticul pe care-l producem încercăm să-l reutilizăm sau îl duc la Chișinău, unde sunt plasele de colectare. Sticla o colectez acasă și încă nu se mișcă nicăieri, că eu aștept cumva poate într-o zi o să se organizeze o colectare pe sat. Sunt agenții care colectează sticla. Și metalul, o dată sau de două ori pe lună, trece o mașină ambulantă care colectează metalul”.

Vezi și: R. Moldova se împotmolește în deșeuri. Soluțiile altor state, preluate doar pe hârtie (VIDEO)

Iar deșeurile vegetale ajung în grădină: „Ăsta e aurul care ne dă nouă roadă. Atunci când oamenii spun că „Mie îmi place să fie curat în grădină” și ling așa pământul, eu spun: „Cu ce îl hrăniți?”. Oamenii nu înțeleg că atunci când ei greblează frunzele, resturile vegetale, îl lasă sec. Or, ceea ce putem face pentru dânsul e să îi întoarcem ceea ce ne dă. Dacă am luat roșia, am lăsat curpănul acolo. Până în primăvară el nu mai este”.

Menționăm că, în Republica Moldova, o persoană generează, în medie, peste 700 de kg de deșeuri pe an, dintre care aproape jumătate sunt biodegradabile. Cum pot fi acestea transformate într-o masă prețioasă, prin compostare, vedeți AICI.

„Pot schimba ceva, în primul rând, în comunitatea în care trăiesc”

„Am zis că eu pot schimba ceva în primul rând în comunitatea în care trăiesc, după care în societate, prin acțiuni mici de promovare a problemelor de mediu și a acțiunilor pe care le putem face împreună pentru ameliorarea situației”, spune Rusanda. Așa a ajuns să meargă din casă în casă, încercând să convingă locuitorii din Hîrtop să nu mai dea foc deșeurilor vegetale, oferindu-le alternativa compostării sau, pur și simplu, a depozitării acestora în grădină.

Continuarea poveștii Rusandei, dar și acțiunile pe care ni le recomandă pentru a putea salva mediul, aflați din material complet pe AGORA.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: