Alexandru Cornogolub este un tânăr originar din Republica Moldova, care și-a construit o carieră în industria aerospațială. Stabilit în Marea Britanie, acesta a participat la crearea motoarelor pentru avioane în cadrul gigantului Rolls-Royce, care este al doilea producător ca mărime din lume. Este pasionat de sistemele inteligente și a scris studii despre problema deșeurilor cosmice, venind și cu posibile soluții. După mai bine de 15 ani de studii și muncă în afara țării, Alexandru ne-a povestit despre greutățile prin care a trecut, dar și despre planurile de viitor. 

Alexandru Cornogolub spune că științele exacte l-au pasionat dintotdeauna. După liceu, tânărul a ales să meargă la studii în străinătate, în Franța. La Lyon, Alexandru a studiat, timp de cinci ani, la Institutul Național de Științe Aplicate, alegând specialitatea Inginerie Electrică. Apoi, timp de trei ani, a urmat o teză în domeniul Materialelor și Sistemelor Inteligente. În prezent, Alexandru Cornogolub lucrează la crearea sistemelor de simulare a zborului.

Munca la Rolls-Royce și motoarele pentru avioanele Gulfstream G700

„Procesul e foarte strict și uneori anevoios: chiar și cea mai mică rectificare a programului din computerul de control trebuie sa fie verificată de mai mulți ingineri, într-un mod independent, pentru a evita orice eroare ce ar putea avea consecințe tragice”.

Timp de doi ani, Alexandru a fost inginer de sisteme în cadrul companiei Rolls-Royce unde a participat la crearea motorului Pearl 700.

„Aici lucram într-o echipă destul de mare, în timp ce în centrele de cercetare lucrul era mai mult individual. Rolls-Royce este o companie imensă. Ca să activezi ca inginer în astfel de companii e nevoie nu doar cunoștințe, dar și de capacitatea de a te integra într-o echipă, de a comunica eficient. Am avut de învățat în acest sens pentru a mă putea adapta”, povestește Alexandru Cornogolub.

„Personal, am lucrat la motoarele unui nou avion business jet produs de compania Gulfstream: G700. Fabricarea și proiectarea unui nou motor poate să ia mai mulți ani și necesită participarea a mii de ingineri. Eu personal am lucrat la programarea computerelor ce controlează motorul”, ne-a explicat Alexandru.

Crearea motorului a fost un proces lung și extrem de minuțios, fiind implicate mai multe echipe de ingineri.

„Este un sistem foarte complex și proiectarea unui nou motor e de obicei bazată pe motoare proiectate anterior, adăugând anumite îmbunătățiri, schimbări. Procesul e foarte strict și uneori anevoios: chiar și cea mai mică rectificare a programului din computerul de control trebuie sa fie verificată de mai mulți ingineri, într-un mod independent, pentru a evita orice eroare ce ar putea avea consecințe tragice. Acest mod de lucru colectiv este unul necesar dar în același timp, din păcate, pune mai puțin în evidență calitățile individuale ale persoanelor implicate”.

„Este o companie mai mică decât Rolls-Royce, dar faptul acesta este un plus, pentru că lucrul e mult mai variat și mai interesant. Personal lucrez la programarea acestor sisteme. Aceasta necesită cunoașterea funcționării și structurii diferitelor tipuri de avioane comerciale. Dacă aș lucra direct pentru un producător de avioane cel mai probabil aș lucra doar la un anumit component: roți, motor etc.”, menționează inginerul moldovean.

Deșeurile spațiale și sateliții

Alexandru Cornogolub spune că cel mai mult este interesat de sistemele inteligente, în particular de sistemele autonome care sunt capabile să capteze energia din exterior și care nu necesită baterii.

După ce a terminat doctoratul, inginerul a lucrat în cadrul Surrey Space Centre, din Marea Britanie. Acesta este un centru de excelență la nivel mondial în domeniul ingineriei spațiale, a cărui scop este dezvoltarea tehnologiilor inovatoare.

„Am activat la un proiect ce viza crearea/proiectarea unor sisteme care ar permite sateliților, ce nu mai sunt folosiți, să fie scoși din orbită. Am studiat noi tehnologii cum ar fi pânzele solare sau cordoanele electrodinamice, care nu necesită combustibili. Proiectul s-a soldat cu realizarea unui prototip hibrid combinând pânze și un cordon electrodinamic, plus rezultate de simulări ilustrând performanța unor asemenea sisteme în diferite condiții”, spune Alexandru Cornogolub.

Inginerul a studiat problema deșeurilor cosmice, venind cu posibile soluții.

„Problema „space debris” este de fapt mai mult o problemă de viitor decât de prezent. Este vorba de un scenariu în care densitatea corpurilor ce orbitează Pământul ar fi atât de mare încât punerea unor noi sateliți în orbită ar deveni practic imposibilă din cauza riscului sporit de coliziune. În prezent, densitatea obiectelor ce orbitează Pământul e destul de mică și riscul de coliziune la fel. Dar acest lucru s-ar putea schimba în viitorul apropiat din cauza a două fenomene. Unul: punerea în orbită a unui număr tot mai mare de sateliți (sute pe an), acești sateliți pot să rămână în orbită timp de secole. Doi: un fenomen similar unei reacții în lanț, când o ciocnire dintre câțiva sateliți ar putea crea un număr enorm de fragmente ce la rândul lor ar fragmenta alți sateliți și așa mai departe”, explică inginerul moldovean.

„Am lucrat la acest subiect timp de aproape doi ani și am avut de învățat multe lucruri interesante. Un lucru sigur este că din păcate nu există o soluție universală a acestei probleme. Un pas înainte ar fi de dotat noii sateliți cu un sistem de orbitare pentru a-i scoate din orbită atunci când nu mai sunt folosiți. Însă aceste sisteme ocupă spațiu și eficiența lor depinde direct de poziția inițială a satelitului”, declară inginerul.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: