Din nefericire, unii părinți  trec peste granița greșelilor accidentale și ajung în categoria părinților toxici. Indiferent dacă un părinte este toxic intenționat sau nu, sunt unele modele comportamentale care pot cauza atât de multe pagube emoționale unui copil, încât acesta poate fi afectat și după ce a ajuns la vârsta maturității.

Nu reușesc să ofere confirmare și siguranță 

Unii oameni consideră că a arăta o iubire scorțoasă, cu mai puține dovezi de căldură și empatie, este un mod esențial de a se asigura că și copiii lor se vor descurca singuri în viitor. Dacă ai avut acest tratament în mod regulat, poți, probabil, să crezi că așa este normal și de aceea ai reușit ca adult. Iubirea severă poate funcționa uneori, dar nu poate fi singura abordare a unui părinte dacă vrei că micuțul tău să devină un adult sănătos.

Sunt excesiv de critici 

Toți părinții critică uneori. Un părinte toxic, însă, cade în extrem criticând tot ceea ce face copilul sau. Părinții pot crede că fac acest lucru pentru a se asigura că micuții lor vor evita să facă greșeli majore. Din nefericire însă, acest comportament nu face decât să dezvolte în mintea copilului un sentiment de autocritică ce poate să îl schilodească psihic ca adult.

Cer atenție excesivă 

Părinții toxici îi transformă deseori pe copii în substitutul părinților lor, cerându-le mereu atenția. Deși acest lucru poate fi văzut ca un mod de a crea o legătură între părinți  și copii, în realitate este vorba despre o relație parazitară, care necesită prea mult timp și energie din partea copilului, în timp ce acesta ar trebui să se concentreze pe învățarea propriilor abilități. Deși poate fi dificil uneori, un părinte potrivit îi va da copilului suficient spațiu pentru a crește și a fi copil, fără să ceară în mod constant interacțiune pentru a satisface propriile nevoi.

Glume „toxice” despre copil 

Toți părinții fac ocazional glume la adresa copiilor lor, dar când aceste glume devin un obicei, poate fi o problemă. Dacă un părinte are motive reale de îngrijorare față de copilul său, acesta ar trebui să fie sincer, în loc să facă glume răutăcioase sau să critice.

Învinovățesc copilul pentru comportamentul inadecvat

Părinții toxici pot suci orice situație în favoarea nevoilor lor, iar acest lucru le lasă copiilor două alternative: să accepte că părinții lor greșesc sau să interiorizeze această vină. În cele mai multe dintre cazuri, chiar și cei care sunt adulți acum aleg a doua variantă.

Nu îi oferă copilului libertate să-ți exprime emoțiile negative 

Părinții care refuză să hrănească nevoile emoționale ale copiilor lor și nu rezolvă emoțiile negative creează pentru copilul lor un viitor în care acesta nu poate exprima ce nevoi are. Nu este nimic greșit în a ajuta copiii să vadă partea bună a fiecărei situații. Totuși, respingerea totală a emoțiilor negative poate duce la depresie și îi face pe copii să nu poată înfrunta situațiile negative ca adulții.

Își sperie chiar și copii adulți 

Respectul și frica nu merg mână în mână. De fapt, copiii care se simt iubiți, susținuți și legați de părinți, vor fi probabil fericiți ca adulți. Deși va fi nevoie din când în când de o formă de disciplină, părinții non-toxici nu vor folosi cuvinte sau acțiuni dăunătoare psihicului. Copiii nu ar trebui să fie respectuoși de frică, iar, ajunși adulți nu ar trebui să ajungă să fie neliniștiți de câte ori sună sau le scriu părinții.

Își pun propriile sentimente pe primul loc 

Părinții pot crede că în ceea ce privește familia, sentimentele lor ar trebui să fie pe primul loc, dar acesta nu este un mod sănătos de a dezvolta relații pozitive. Deși părinții vor lua deciziile finale în toate cazurile, de la cină la planuri de vacanță, este necesar ca aceștia să ia în considerare sentimentele tuturor, inclusiv ale copiilor. Persoanele toxice îi forțează în mod constant pe copii să își reprime nevoile pentru a le îmbrățișa pe cele ale părinților.

Oferă tratamentul tăcerii 

Poate fi dificil să vorbești cu cineva atunci când ești nervos, dar să nu vorbești cu un copil și să aplici tratamentul tăcerii, este imatur și dăunător. Aplicarea acestui tratament pasiv-agresiv distruge orice fel de relație și îl face pe cel care îl primește să se simtă presat să rezolve situația, chiar dacă nu a facut nimic rău. Dacă un părinte este prea nervos pentru a avea o conversație rațională, acesta ar trebui să se scuze pentru câteva minute în loc să își ignore copilul.

Ignoră limitele sănătoase

Părinții se pot justifica atunci când își urmăresc copiii, iar, în unele situații, poate fi necesar să fie pândiți pentru a-i ține în siguranță. Totuși, toată lumea are nevoie să stabilească limite, mai ales adolescenții. Părinții toxici încalcă aceste limite cu fiecare ocazie și creează probleme. De exemplu, un părinte toxic va deschide ușa fără să bată. Acest lucru creează un model care va face dificil pentru copii să recunoască și să înțeleagă mai târziu limitele stabilite.

Sursa 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: