Au trecut patru luni de la cazul care a șocat opinia publică din Republica Moldova. O femeie din Capitală a relatat public că un bărbat necunoscut ar fi intrat în timpul nopții în locuința sa, unde ar fi agresat-o și violat-o timp de mai multe ore.

La scurt timp, Poliția a confirmat incidentul și a anunțat că suspectul a fost identificat, iar în privința acestuia au fost întreprinse acțiuni procesuale.

Ulterior, victima a declarat că presupusul agresor ar fi reușit să părăsească Republica Moldova prin Aeroport la doar câteva ore după cele întâmplate, transmite omniapres.md.

Patru luni mai târziu, Omniapres s-a adresat Poliției pentru a afla lucrurile esențiale: unde se află acum presupusul agresor, dacă a fost anunțat în căutare, dacă a fost pornită o cauză penală și ce au făcut organele de drept în tot acest timp.

În loc de răspunsuri, Poliția a cerut redacției… legitimație de jurnalist, o confirmare oficială din partea instituției media și acte pentru verificarea statutului acesteia. Abia după „verificarea” documentelor, ni s-a promis că solicitarea va fi examinată.

Există însă o problemă: Legea privind accesul la informațiile de interes public nu condiționează dreptul unei persoane de a obține asemenea informații de deținerea unei legitimații de jurnalist.

„Eu strigam, iar el își făcea treaba și mă mușca”

Cazul a devenit public la începutul lunii mai, după ce Natalia Nichifor a povestit prin ce a trecut.

Potrivit femeii, în noaptea de 28 spre 29 aprilie, un bărbat necunoscut ar fi pătruns în apartamentul său și ar fi supus-o timp de mai multe ore violenței fizice și sexuale. Femeia spunea că a fost imobilizată, a strigat disperată după ajutor, însă niciunul dintre vecini nu a intervenit.

„Eu strigam, iar el își făcea treaba și mă mușca tare de mâini, eu sunt toată vânătă”, mărturisea femeia, printre lacrimi, în cadrul proiectului „Femeile nu tac”.

La 6 mai, Poliția a confirmat că acest caz a fost înregistrat și că au fost inițiate acțiunile procesual-penale necesare. Oamenii legii au mai comunicat că persoana vizată a fost identificată și că în privința acesteia au fost întreprinse măsurile procesuale corespunzătoare.

„La această etapă, pentru a nu prejudicia desfășurarea urmăririi penale și a nu pune în pericol ancheta în curs, alte detalii nu pot fi făcute publice”, declara atunci purtătoarea de cuvânt a Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, Cristina Talpă.

Așadar, existența cazului, desfășurarea investigației și faptul că bărbatul fusese identificat au fost confirmate public chiar de Poliție.

„Credeam că nu voi mai ieși vie de acolo”

La începutul lunii iunie, Natalia Nichifor a vorbit din nou public despre cele întâmplate, de această dată în podcastul „Verdict” al avocatului Dorin Podlisnic. Din mărturia sa au ieșit la iveală detalii și mai tulburătoare.

„Credeam că nu voi mai ieși vie de acolo”, povestea femeia. Potrivit acesteia, după cele întâmplate și-a pierdut cunoștința, Poliția a ridicat probe de la fața locului, iar ea l-ar fi recunoscut pe bărbat dintre mai multe persoane. Însă cea mai gravă întrebare ridicată de femeie viza ceea ce s-a întâmplat după presupusa infracțiune.

Potrivit Nataliei Nichifor, oamenii legii cunosc numele presupusului agresor și familia acestuia, însă bărbatul ar fi reușit să plece din Republica Moldova prin Aeroport. Femeia susține că acest lucru s-ar fi întâmplat la mai puțin de 24 de ore de la atac.

„Poliția știe numele, familia agresorului, dar a plecat din țară prin Aeroport. Cum așa de repede a reușit să fugă? În aceeași noapte a fost identificat, din mai multe persoane am recunoscut individul. Cum așa de repede a plecat? Încă nu am răspuns la întrebare. O să merg până la capătca să aflu adevărul, să fie tras la răspundere individul”, a declarat Nichifor.

Femeia mai spunea că, după cele întâmplate, îi este în continuare frică să revină acasă, că se trezește noaptea speriată și se teme că l-ar putea vedea din nou pe presupusul agresor la ușa sa.

Patru luni mai târziu: unde este presupusul agresor?

Tocmai din acest motiv, la patru luni de la cele întâmplate, redacția Omniapres a decis să afle ce s-a întâmplat între timp cu investigația. Nu am solicitat materialele cauzei penale, rezultatele expertizelor, declarațiile martorilor sau alte probe a căror divulgare ar putea prejudicia urmărirea penală.

A fost solicitat Inspectoratului General al Poliției și Direcției de Poliție a municipiului Chișinău informații de bază, de interes public.

Omniapres a întrebat dacă a fost pornită o cauză penală și în baza căror articole din Codul penal este investigată fapta, ce statut procesual are în prezent bărbatul identificat de Poliție, unde se află acesta și dacă în privința lui a fost aplicată vreo măsură preventivă.

În cazul în care bărbatul a părăsit într-adevăr Republica Moldova, sursa a solicitat să i se comunice dacă a fost stabilit statul în care se află, dacă a fost reținut acolo, dacă a fost anunțat în căutare națională sau internațională, dacă au fost sesizate Interpol sau autoritățile altui stat și dacă a fost inițiată procedura de extrădare.

Separat, redacția a întrebat dacă în cauză sunt vizate și alte persoane și dacă sunt investigate eventuale acțiuni de complicitate, instigare, favorizare, ascundere sau alte forme de participare.

Nu este o simplă curiozitate a redacției. Dacă o persoană suspectată de comiterea unei infracțiuni sexuale de o asemenea gravitate a reușit într-adevăr să părăsească țara la doar câteva ore după cele întâmplate, societatea are dreptul să știe ce a făcut statul pentru localizarea și tragerea acesteia la răspundere. Și dacă această persoană se află în prezent în libertate.

În loc de informații, Poliția a cerut legitimație de jurnalist

Răspunsul primit de redacție a fost cel puțin surprinzător. Poliția nu a răspuns la niciuna dintre întrebările adresate. În schimb, li s-a comunicat că solicitarea vizează „informații cu caracter sensibil” și, din acest motiv, trebuie să demonstreze calitatea de jurnalist sau afilierea la o instituție mass-media.

S-a cerut o legitimație de jurnalist valabilă, o confirmare oficială din partea redacției, denumirea și datele de contact ale instituției media, precum și datele de identificare ale acesteia. Și numai „după recepționarea și verificarea” acestor informații, Poliția a promis că va putea examina solicitarea.

Apare o întrebare simplă: ce legătură are legitimația de jurnalist cu dreptul de acces la informațiile de interes public?

Legea nu cere să fii jurnalist

Articolul 34 din Constituția Republicii Moldova garantează dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public și stabilește obligația autorităților publice de a asigura informarea corectă a cetățenilor. Nici Legea nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public nu rezervă acest drept exclusiv jurnaliștilor.

Așa cum a indicat și în răspunsul transmis Poliției, articolul 16 al legii stabilește clar ce trebuie să conțină o solicitare: numele sau denumirea solicitantului, adresa acestuia, denumirea furnizorului de informații și indicarea suficient de precisă a informației solicitate.

Mai mult, alin. (3) al aceluiași articol prevede expres că solicitantul „nu este obligat să motiveze sau să justifice cererea sa”.

Cu alte cuvinte, legea nu cere nici legitimație de jurnalist și nici o „delegație” din partea redacției pentru ca o autoritate publică să examineze o cerere de acces la informațiile de interes public.

Dacă anumite informații nu pot fi divulgate, legea prevede o procedură cu totul diferită.

Potrivit art. 24, un refuz trebuie motivat, trebuie să indice temeiul juridic concret și să conțină informații privind modalitatea și termenul de contestare. Iar dacă numai o parte dintre informațiile solicitate are accesibilitate limitată, autoritatea este obligată să ofere restul informațiilor care pot fi comunicate.

Poliția nu a făcut acest lucru. Nu a explicat ce informație concretă nu poate fi divulgată și din ce motiv. În schimb, examinarea întregii solicitări a fost condiționată, de facto, de verificarea statutului jurnalistului și al instituției media.

Nu avem nimic de ascuns. Dar Poliția?

Chiar dacă legea nu prevede o asemenea obligație, redacția a decis să elimine și acest pretext pentru a nu răspunde întrebărilor. A solicitat suplimentar de la Agenția Servicii Publice un extras actualizat care confirmă înregistrarea oficială a Omniamedia și a prezentat documentul care confirmă statutul oficial al persoanei care a adresat solicitarea.

În același timp, redacția a precizat expres că prezentarea acestor acte nu înseamnă că recunoaște dreptul Poliției de a le solicita drept condiție obligatorie pentru accesul la informații.

„Noi nu avem nimic de ascuns. Dar, după un asemenea răspuns, apare inevitabil o altă întrebare: Poliția are?

Ce împiedică instituția, la patru luni de la acest caz, să spună societății dacă a fost pornită o cauză penală, în baza cărui articol este investigată fapta, unde se află bărbatul identificat și dacă acesta a fost anunțat în căutare internațională?”

Milioane pentru democrație, presă liberă și transparență

Situația pare cu atât mai paradoxală dacă ținem cont că, de ani de zile, partenerii internaționali finanțează în Republica Moldova exact principiile despre care vorbim în acest caz: libertatea presei, accesul la informații, transparența instituțiilor publice, statul de drept și cooperarea dintre autorități și societatea civilă.

În perioada 2021–2026, finanțările direcționate de partenerii externi, în special de Statele Unite și Uniunea Europeană, către asemenea domenii se ridică la zeci de milioane de dolari. Un calcul exact este dificil, deoarece aceste obiective sunt deseori incluse în programe mai ample.

Numai prin Planul de Creștere pentru Republica Moldova, aprobat de Uniunea Europeană, sunt prevăzute 30 de milioane de euro pentru sprijinirea societății civile și a mass-mediei independente.

Sume importante sunt direcționate separat și pentru protejarea femeilor împotriva violenței.

În 2025, Ministerul Muncii și Protecției Sociale anunța aproape 40 de milioane de lei mobilizați din bugetul de stat și cu sprijinul partenerilor de dezvoltare pentru serviciile destinate persoanelor afectate de violență. Ministrul de atunci, Alexei Buzu, declara că lupta împotriva violenței reprezintă o „prioritate națională”.

În același an, Guvernul Japoniei, prin Fondul Japonez pentru Dezvoltare Socială, a acordat 3 milioane de dolari pentru un proiect de patru ani destinat sprijinirii femeilor afectate de violența de gen.

Cu alte cuvinte, partenerii internaționali investesc milioane pentru ca femeile să nu rămână singure în fața violenței, instituțiile statului să funcționeze mai eficient, iar societatea civilă și presa să poată urmări și evalua activitatea acestora.

„Democrația poate rezista doar prin existența unor jurnaliști curajoși”

Există și o altă coincidență în această poveste.

Pe 3 mai 2026, cu doar două zile înainte ca istoria Nataliei Nichifor să devină larg mediatizată, președinta Maia Sandu a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei.

Șefa statului le-a mulțumit jurnaliștilor pentru munca lor și a subliniat că o democrație poate rezista doar prin existența unor jurnaliști „curajoși, corecți și dedicați” interesului public. Maia Sandu a vorbit și despre necesitatea apărării adevărului și despre progresele Republicii Moldova în clasamentele privind libertatea presei.

E greu să nu fii de acord cu aceste principii.

Cu atât mai mult cu cât materialul pregătit de Omniapres se înscrie exact în valorile declarate public de autorități și susținute ani la rând de partenerii internaționali.

„Nu încercăm să obținem informații din canale de Telegram și nici de la surse anonime. Ne-am adresat direct Poliției. Vrem informații oficiale tocmai pentru a nu răspândi zvonuri și pentru a nu construi scenarii pe baza unor presupuneri.

Este vorba, în același timp, despre transparența instituțiilor statului, accesul la informații, libertatea presei, protecția femeilor împotriva violenței și, în cele din urmă, despre siguranța cetățenilor.

Societatea are dreptul să știe ce face statul atunci când o femeie declară că un necunoscut a intrat noaptea în locuința sa, a bătut-o și a violat-o timp de mai multe ore, iar apoi, după ce ar fi fost deja identificat de organele de drept, ar fi reușit să părăsească nestingherit Republica Moldova la doar câteva ore după faptă. Iar după patru luni, societatea are dreptul să întrebe: unde este acum acest om?”

Redacția Omniapres continuă să aștepte un răspuns pe fond din partea Poliției.

„Și mai așteaptă răspunsul la o întrebare: de ce, pentru a afla ce se întâmplă într-o investigație penală de rezonanță, o instituție a statului a considerat mai întâi necesar să verifice dacă suntem suficient de „jurnaliști” pentru a avea dreptul să întrebăm?”

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: