Cea mai recentă cercetare a Biroului Național de Statistică spune că principalele surse de venituri ale moldovenilor sunt salariul, prestațiile sociale și transferurile de peste hotare. Totuși, marea majoritate a locuitorilor țării noastre au cheltuieli mai mari decât banii de care dispun. Deci, ce facem, planificăm sau mai schimbăm 100 de EURO? Cei de la AGORA au căutat metode pentru a ține un buget lunar și pentru a economisi sau măcar a nu risipi.

Aceeași cercetare arată că cei mai mulți bani din câștigurile lunare (43,8%) sunt destinate consumului alimentar. Pentru întreţinerea locuinţei, un moldovean alocă, în medie,  18,2% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,7%. Mult mai puține investiții se fac în  serviciile de sănătate, comunicaţii, transport, dotarea locuinţei  și învățământ.

Ce este un buget lunar și de ce avem nevoie de monitorizarea lui?

Specialiștii în gestionarea financiară susțin într-un glas că primul pas spre o viață financiară mai bună este crearea și respectarea unui buget lunar. Veniturile și cheltuielile puse pe o coală de hârtie pot fi un indicator clar dacă banii pe care îi primit ne ajung până la următorul salariu. De multe ori, în goana după reduceri și cumpărături inutile strângem din umeri când ne pomenim la sfârșit de lună fără niciun ban în buzunar. Cu atât mai greu ne este să răspundem cât ne costă să trăim și, mai ales, ce-am făcut cu atâția bani? Totodată, un buget lunar bine structurat ne poate ajuta să punem niște bani de-o parte, dar și să ne ajustăm cheltuielile în cazul în care rămânem, temporar, fără un loc de muncă.

Altfel spus, un buget lunar este o formă onestă de monitorizare a banilor pe care îi primești dar și a investițiilor pe care le faci de-a lungul unei luni.

Cum își gestionează moldovenii propriile venituri?

Am discutat cu mai multe persoane, din diferite categorii sociale și cu meserii și venituri diferite pentru a afla ce fac cu banii pe care îi câștigă și cum își monitorizează cheltuielile.

Irina, o mamă a doi copii, susține că singurul venit de care dispune este salariul soțului și indemnizația de 1500 de lei pe care o primește de la stat pentru îngrijirea copilului mai mic. Pentru a ține pulsul cheltuielilor pe care le are, la începutul fiecărei luni alocă o sumă fixă pentru consumabile: săpun, praf de spălat, gel de duș, scutece și alte soluții pentru întreținerea locuinței. O altă sumă, ceva mai mare, este alocată pentru alimente. Pentru a economisi, femeia spune că încearcă să gătească acasă și să evite pe cât este posibil risipa de alimente. Banii pe care îi primește de la stat, în calitate de alocație pentru îngrijirea copilului, îi pune într-un plic.

„Consider că nu-s. Chiar dacă ajungem să nu mai avem bani de pâine nu umblăm la banii din plic. Folosim această metodă pentru a reuși să adunăm pe parcursul unui an o sumă care ne-ar permite să mergem în vacanță sau să cumpărăm anumite obiecte mai scumpe. Ultima dată când am luat bani din plic a fost pentru cumpărarea unei mașini de spălat și am avut impresia că am primit-o în mod gratuit”, explică femeia.

Natalia are o funcție administrativă într-o companie privată. Pentru a ține frâul cheltuielilor, ea și-a creat un ritual de planificare pe care încearcă să-l respecte în fiecare lună. Astfel, imediat după ce primește salariul, Natalia comandă online toate produsele de care are nevoie pentru o lună.

„Este vorba despre produsele care nu se strică. Produsele pentru curățenie și igienă, zahăr, cereale, făină, unt, alte produse. Deja din experiență știu care sunt cantitățile de care am nevoie. În paralel, pe frigider pun o coală de hârtie pe care notez, periodic, în două colonițe, produsele care se termină. Din start aloc suma necesară pentru aceste produse. Asta mă ajută să-mi planific cheltuielile pe săptămâni știind că la magazin voi merge doar pentru strictul necesar. Metoda asta s-a dovedit extrem de utilă mai ales acum, în timpul pandemiei”, explică Natalia.

Femeia nu poate spune că o asemenea planificare o ajută să economisească foarte mulți bani, în schimb îi oferă siguranța că, indiferent de situație, în congelator sau în dulapuri se vor găsi întotdeauna ingredientele necesare pentru pregătirea unei mese.

„Mama mea, de exemplu, are un document excell în care notează, pe categorii, fiecare cheltuieli făcute într-o zi la magazin. Astfel, ea la sfârșit de an vedem cum au evoluat cheltuielile. Acest lucru nu o ajută să economisească, dar o determină să cheltuie mai conștient banii”, spune tânăra.

Igor lucrează într-o companie de construcții și are un venit lunar net de 12.000 de lei. Bărbatul închiriază un apartament și are câteva credite de consum la companiile de microfinanțare. Astfel, imediat după ce ia salariul, 6.000 de lei sunt destinați plății pentru chirie, facturilor și achitării creditelor.

„Restul sumei se împarte în două părți egale. 3.000 de lei pentru cheltuieli de mâncare, produse de igienă și ieșiri periodice în oraș. De ceilalți 3.000 de lei cumpăr euro. Aș putea să păstrez banii în lei, dar când cumpăr euro am senzația că am cheltuit deja banii și nu mă mai gândesc la ei ca la ceva real”, explică tânărul.

Bugetul lunar, la modul practic…

Specialiștii recomandă ca înainte de a începe crearea unui buget personal, să ne trecem pe o foaie toate veniturile pe care le avem, banii pe care reușim să-i pune de-o parte, cheltuielile care sunt aceleași în fiecare lună dar și datoriile pe care le avem. În timp ce unii oameni încă apelează la caietul de matematică pentru a nota cât și pentru ce au cheltuit, evoluția tehnologică bate la ușă cu tot felul de aplicații care, cu un minim de informație, sunt gata să facă toate calculele pentru tine.

Cert este că întreaga matematică pe care o facem lunar cu propriii bani trebuie să conțină toate resursele pe care reușim să le adunăm din salarii, alocații și alte plăți care ajung, într-un fel sau altul, la noi în portofel. O altă categorie la care trebuie să fim atenți sunt cheltuielile: tot ce plătim în timpul unei luni începând de la abonamentul pentru telefon și încheind cu achiziționarea unei mașini, de exemplu. Tot aici indicăm banii de care avem nevoie pentru alimente. Când vom trage linie vom ști de câți bani avem nevoie în fiecare lună pentru a trăi.

Una dintre legile nescrise ale unei bune gestionări financiare este că cel puțin 10% din veniturile obținute lunar trebuie să fie economisite, iar datoriile pe care le ai nu trebuie să depășească 20% din venitul lunar.

Sursa: AGORA.md

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: