Nimeni nu-și putea reține lacrimile atunci când a urmărit pentru prima oară videoclipul pentru ultima piesă din repertoriul Adrianei Ochiașanu: „Te-am visat aseară, tată”. Mai puțini știu că regia acestui clip se trage din trăirile reale ale autorului. Cea care și-a transpus dragostea față de tată într-un videoclip care topește suflete, este nimeni alta decât Nelly – fiica celebrului instrumentist Edgar Ștefăneț. Bagajul său de emoții, dar și de cunoștințe în ale regiei și scenografiei, acumulate la București, au ajutat-o pe tânăra regizoare să semneze un produs de-a dreptul superb. Nelly a acceptat să-mi vorbească despre sine, despre alte lucrări geniale pe care le-a semnat în trecut, dar și videoclipuri planificate – inclusiv un al doilea, în colaborare cu Adriana Ochișanu. 

Nelly, cum s-a făcut că dintre toate vocațiile lumii, ai ales să te dedici anume regiei? Cine te-a inspirat și prin ce se deosebește universitatea aleasă, de ceea ce aveai să găsești la Chișinău?

Din copilărie eram organizatoare de orice. Mai ales la școală. Excursii, strângerea banilor, balul de absolvire, etc. Toate întrebările veneau la Nelly. 🙂 Vroiam ca profesia mea să NU fie legată de oficii, grafic strict și concedii meritate de două ori pe an. Atunci, am ales ceea ce combină modul de viață activ și, bineînțeles, arta.

Universitatea, de fapt, orașul unde se află, a fost ales de către părinții mei. Spun sincer, Bucureștiul nu mă tenta absolut deloc. De la început, a fost foarte greu să urmez sfatul părinților, dar acum sunt foarte mulțumită. Nu vreau să zic că la Academia de Arte din Chișinău e mai rău , dar totuși , la București e alt nivel.

10885292_10205562791013386_7641290972792920681_n

Cât de des te întorci la Chișinău și cum s-a schimbat viața ta, de când România ți-a devenit a doua casă?

În Chișinău vin mai des de când am început să studiez la masterat. Am un grafic mai flexibil și profesorii chiar se bucură dacă plec acasă să mai filmez ceva. Nu știu dacă viața mea s-a schimbat, din motiv că România a devenit pentru mine a doua casă. Adică nu doar din cauza aceasta. Am mai crescut, am cunoscut mulți oameni buni. Acest lucru te schimbă fără să observi.

Recent, ai prezentat publicului autohton un videoclip, regia și scenariul căruia e semnat de tine. Povestește-ne despre cum a decurs procesul de creație.

Noi cu Adriana Ochișanu demult tot vorbeam despre un potențial videoclip. Ea își dorea ceva deosebit.
Totul a început când am ascultat piesa „Te-am visat aseară, tată”, proaspăt scoasă din studio. Avantajul principal este faptul că eu îl iubesc enorm pe tatăl meu. De aceea, la primele 5-6 audiții, plângeam. După care, i-am zis Adrianei că o să fac tot posibilul și imposibilul ca publicul să simtă acei fiori, pe care am simțit și eu. Încă ceva – este foarte important ca viziunile regizorului să asemene cu cele a clientului, ba chiar să fie la fel. Acest lucru ne-a însoțit pe tot parcursul colaborării. Filmările au decurs foarte ușor, vesel, interesant. Așa se întâmplă când fiecare își știe rolul.

Fanii clipului, care sunt și cei mai importanți critici, spun că actorii au fost aleși perfect. Cum a avut loc procesul de selecție?

Prima actriță despre care eram sigură încă de atunci când scriam scenariul, este profesoara de vioară a fetei. Doamna Mariana Tofan. O cunosc încă de când eram copil, ea fiind prietena mamei. Și atunci când în scenariu a apărut rolul unei profesoare, eu știam, fără dubii, pe cine o să aleg.

Calea spre a-l alege pe Andrei Porubin a fost cam lungă. În minte veneau mulți actori autohtoni și chiar români. Și asta, până când tatăl meu a venit cu ideea de a-l ruga pe domnul Andrei să accepte provocarea. Mie mi-a plăcut mult ideea, iar faptul că Adriana a fost încântată – a pus punct alegerilor. Anda Preașca, fetița noastră 🙂 , a fost aleasă în urma unui casting , unde au venit câteva fetițe. Ea frecventează cursurile de actorie la Teatrul „Mihai Eminescu”, este o fire foarte talentată, cu viitor promițător.

Ai mai lucrat și în trecut la proiecte cinematografice importante. Ai putea să ne enumeri câteva dintre meritele tale precedente?

Primul meu scurtmetraj, „Furgon” , l-am realizat pentru examenul de la anul I la facultate. În rolul principal este Igor Caras-Romanov. Aceasta nu era doar colaborare cu un personaj foarte talentat, ci și o lecție: cum să lucrezi cu actori. Cu acest film am câștigat medalia de bronz în Austria , la festivalul UNICA. Ăsta a fost începutul care m-a marcat. Au mai urmat scurtmetraje. Fiind în anul II la facultate, am lucrat ca asistent la realizarea filmului „Funeralii fericite” a lui Horațiu Mălăele. Această experiență mi-a demonstrat, încă o dată, că am ales meseria potrivită. Primul videoclip am realizat, împreună cu ID Brothers, bineînțeles, pentru frații Ștefăneț, „Hora de la Bălți”. Apoi au urmat un șir de videoclipuri, cu Victorița și Alina Lăcătușu (România), Veaceaslav Spânu, Vasile Ursu. Cu montajul la tot ce am făcut până acum, m-a ajutat Sergiu Ungureanu, fapt pentru care îi mulțumesc foarte mult.

Cu siguranță că Edgar Ștefăneț te consideră „fata tatei”. Ce trăsături crezi că ai moștenit de la tata?

Adevărat! Între mine și tata există o relație foarte strânsă, prietenoasă, caldă. Eu mă consider cu mândrie „fata tatei” 🙂 . Dragostea pentru creație cred că e cea mai importantă calitate moștenită de la el. El și mama m-au învățat să iubesc frumosul, să creez, și să fac tot posibilul ca ceea ce realizez să fie mai bine decât mă așteptam. Iar dacă să lăsăm la o parte arta, tata, prin exemplul propriu, m-a învățat să fiu puternică în situațiile grele și să am încredere doar în forțele proprii!

11182194_10206694788392613_4654744585671167462_n

Cine sunt oamenii cărora ai vrea să le mulțumești pentru succesele pe care le-ai obținut și urmează să le atingi, de-a lungul carierei?

Mă inchin până la pământ în fața părinților mei! Ei sunt un exemplu perfect pentru mine și tot ce sunt eu acum, este munca lor. Mama mea este îngerașul meu, care mereu mă susține și fiecare sfat al ei este util pentru mine. Iar tatăl meu – prietenul cu care pot vorbi pe orice temă și la orice oră. Aș mulțumi și celor care m-au supărat cu ceva în viață, sau care nu credeau în succesele mele. Acești oameni m-au făcut puternică.

10881917_10205628044604685_510974020849549908_n

Ai mărturisit, în cadrul unei emisiuni, că pregătești un nou videoclip. Despre ce este vorba?

Da, urmează lucrări interesante, dintre care încă o surpriză plăcută în colaborare cu Adriana Ochișanu. 🙂

Ce filme au contribuit la clădirea personalității tale?

Există un film la care nu mă plictisesc să mă uit. Și de fiecare dată când îl privesc, îmi dau seama că noi trăim incorect, că noi nu știm, care, cu adevărat, sunt cele mai importante lucruri în viață. „The Pursuit of Happyness”, cu Will Smith.

Mai există un film pe care l-am privit și am înțeles ce carieră vreau. „Morning Glory” cu Diane Keaton, Harrison Ford și Rachel McAdams.

10407204_10206873708825512_8641130736517699916_n

Viața bate filmul, ori toate filmele pe care le-a produs vreodată omenirea sunt luate din viață?

Se zice că filmul este reușit atunci când publicul se poate regăsi în unele dintre personaje. După mine, e adevărat. Fiecare om privește un film și își aduce aminte, involuntar, situații asemănătoare din viață. Cand regizorul lucrează asupra unui scenariu, el nu doar inventează , ci mai și unește imaginația sa cu istorii din viața oamenilor.

Foto: Arhiva Personală

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: