Se zice că, în zilele noastre, dacă o mamă trece de trei copii, e cumva eroină. Nașterea, ca și sarcina este o muncă pe care nu întotdeauna o apreciem la justa ei valoare. Despre nașterea micuțului Noah Nata albot a povestit multe urmăritorilor ei de pe instagram. Câteva detalii neștiute au ajuns în exclusivitate și la EA.md. De ce femeile nu știu cum să treacă foarte corect prin travaliu și cum să transformi alăptarea, în primele săptămâni de viață ale copilului, într-o plăcere, ne-a povestit chiar Nata Albot.

Cu ce se „mănâncă” travaliul

„Eu cred că am înțeles ce este travaliul și cu ce se „mănâncă” acesta încă la a treia naștere. Atunci când am avut marele noroc de a o naște pe Sonia acasă. Și când instructoarea mea de nașteri m-a ajutat să intru  în esența și în mecanismul travaliului. Evident că nașterea Magdei și a lui Noah au fost deja altfel. Nu mai ușoare, ci, mai cu seamă, mai previzibile și mai conștiente. Știam cum să respir corect, cum să reacționez la contracții, cum să-mi ușurez durerile, etc.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

Now we certainly need a bigger car. Bb Bolocan bienvenue au monde🙏/ Am oscilat între Fedot, domnul Leonid, chiar și Vladimir, mai în glumă. Dar îl cheamă Noah și este singurul nume care timp de câteva luni de sarcină ne lumina la față ori de câte ori reveneam la el. Noah Bolocan, fă cunoștință, asta e lumea cea mare și minunată, pentru care tu vei crește un om bun, onest, creativ și aducător de zâmbete. Într-o bună zi o să povestesc istoria ta pe îndelete. Pentru că tu fără să te fi născut, deja aveai o istorie. Dar deocamdată hai să prindem la puteri, să dormim bine noaptea, să-i lăsăm pe părinții tăi să revină la treabă și să profităm la maxim de cele trei dădace care abia așteaptă să te împartă între ele. @fatamamei te iubesc! ❤️

O postare distribuită de Nata Albot (@nataalbot) pe

Cred că și prima naștere poate fi una mai ușoară, dacă știam de toate acestea. Cel mai mare inamic al unei femei care urmează să nască este frica. Iar frica vine din necunoaștere. Cu fiecare film documentar, articol citit pe tema nașterii, un cuplu devine tot mai conștient de ceea prin ce urmează să treacă. Iar o conștiință trează nu lasă loc de frică. Și asta e valabil pentru orice domeniu al vieții noastre, nu doar pentru naștere. Oricum, travaliul este un efort, unul dureros, nu în zadar cuvântul își trage rădăcina de la „travail” – adică muncă. Numai că această muncă poate fi un proces care să lase sechele pe viață sau să lase amintiri frumoase”, declară Nata.

Cât de bună este diferența de vârstă dintre copii

„Eva (fiica cea mai mare) a plâns când l-a văzut pe Noah, Sonia (cea de-a doua fiică) se minuna de cât de mic este el, iar Magda (fiica cea mică) a întrebat unde este cadoul promis de Noah (zâmbește).

Eva deocamdată este cea mai pasională și dedicată dădacă. Este bună în toate: la schimbat scutece, la legănat pe picioare, la îmbrăcat în pofida plânsului asurzitor. Restul fetelor sunt mai mult cu pupatul și cam atât. Vreau să precizez că odată cu creșterea familiei noastre am înțeles cât de bună este această diferență de vârstă mai mare între copii. Pentru că o soră mai mare automat poate deveni o dădacă foarte bună. Iar altă soră mai mare poate prelua gătitul mâncării. Sunt sigură că atunci când Noah va mai crește, Magda va avea un coechipier minunat pentru joacă”, speră Nata Albot.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

Haleluja! Baby sitters are back from school!/ N-ar strica un Concurs al Celor Mai Fermecătoare Dădăcuțe. Cred că avem șanse bune.

O postare distribuită de Nata Albot (@nataalbot) pe

 Despre anul-minune

„Noah este o lecție din prima zi când am făcut testul de sarcină și tot ce a urmat după. Iar ceea ce a urmat a fost un pendul de emoții diverse: bucurie, lacrimi, mirare, împăcare, smerenie, răbdare, aștetare iar lacrimi, etc. Când va veni timpul, o să mă coc să povestesc despre Noah. Cred că are o istorie care se aseamănă cu o minune. Pentru că eu deocamdată așa o simt. Anul acesta trebuia să mă învețe să cred în minuni.

O altă lecție pe care mi-o dă deja în aceste prime săptămâni de la naștere este că nu știam nimic despre alăptat și drept rezultat, prima lună după nașterea copiilor mei a fost mereu un calvar, dureros și plini de răni. Și abia acum, datorită consultanților în alăptare am aflat că acest process, dacă nu e făcut cum trebuie se transformă în acel calvar pe care l-am trăit de atâtea ori. Și dimpotrivă, dacă e cineva care să te învețe și să te consulte cum să alăptezi correct, te poate ajuta să eviți aceste dureri și să treci mai ușor peste alăptat”, recunoaște co-fondatoarea KLumea.

Încă un task de 24 de ore…

„Deocamdată am început să apreciem somnul, să ne culcăm mai devreme. Mult mai devreme decât ne-am obișnuit. Și mai avem cu Andrei un fel de pact. Eu veghez noaptea, când numai sânul meu poate stinge durerile de burtică, el îl preia dimineața și mă lasă să dorm cât de puțin. În rest, toți membrii familiei noastre simt pe propria piele venirea lui Noah în casă. Magda a trecut aproape definitiv în jurisdicția lui tata, fetele au devenit și mai autonome, eu îi aparțin lui Noah cât voi alăpta”, ne mai povestește proaspăta mămică.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

Friday night, after a glass of good Moldovan wine from @lesfillesduvigneron. Noah is discovering his crazy family/ Noi vineri seara așa. Dar voi?

O postare distribuită de Nata Albot (@nataalbot) pe

Următorul bilet spre Chișinău…

„Mă simt nevoită să facem o pauză iarna aceasta cu Balul Brazilor. Niciodată în ultimii cinci ani nu mi-am permis acest lux, dar acum pur și simplu știu că nu voi face față cu Noah atât de mic să zbor, să organizez, să mă stresez. Adică eu pot încerca să rup cămașa de pe mine, dar nu știu după asta dacă mai rămâne ceva din mine și pentru Noah.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

Last weekend for apple farms. You still have tomorrow to load your baskets. We found today a very nice bio orchard in Saint Joseph du Lac/ Azi ne-am făcut plinul de mere cu feromoni. Stați așa, acuș vă explic. Mărul este una din nu foarte multele mândrii ale Quebecului. Dar după ce la cursul de nutriție am văzut mărul în topul celor mai intoxicate cu chimicale produse, am început să pun întrebări fermierilor. Unul mi-a spus că este imposibil să aibă roadă bună, dacă nu prelucrează pomii de minim 15 ori pe sezon. De asta se recomandă ca merele să fie foarte bine spălate. Noi însă am mers în cel mai apropiat sat de livezi de mere unde am dat de o livadă bio. Merele-s mai mărunțele și imperfecte. Și-s crescute, folosindu-se tehnica “confuziei sexuale”. Adică mici difuzoare de feromoni sunt repartizate prin livadă, pentru a induce în eroare masculii de dăunători și a-i împiedica să găsească femelele pentru a se înmulți. Astfel se reduce populația de viermi și crește roada de mere. Iar noi nu ne otrăvim cu fructe.

O postare distribuită de Nata Albot (@nataalbot) pe

În plus, în afară de proiectele K Lumea, mai sunt și în faza de lansare a magazinului online a Brandurilor din Inimă Fromtheheart.shop. E o perioadă foarte stresantă, combinată cu nesomn, descoperirea unui domeniu totalmente nou pentru mine  precum este e-commerce-ul și faza de testare, care mereu e plină de surprize. Așa că biletul mi-l iau pentru primăvară, sper până atunci să ne punem puțin pe picioare și să aterizăm direct în brațele buneilor, cărora tare le mai simțim lipsa acum”, spune Nata, cu o ușoară nostalgie și dor de casă.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

Some people believe in apples, I believe in walking to keep the doctor away. I’m still very lazy to do it daily but when I’m dressed properly for cold weather, walking makes me so happy. Thanks 🙏 to my retired neighbors who inspire me daily by walking in front of my kitchen window / În fiecare zi văd pe geamul de la bucătărie oameni în etate, care se plimbă organizat în grup. Cred că e un fel de club pe interese, organizat de primărie, pentru cei care vor să aibă cu cine ieși la o vorbă și la o plimbare zilnică. Ei arată mereu foarte voioși, rumeni și plini de viață. Presupun că plimbările zilnice în grup le fac bine și la spirit și la corp. Pensionarii mei din cartier se plimbă și pe soare, și pe vânt, pe ploaie și pe ger. Eu mai îmbrac pe mine un pulover cald, o pereche de ciorapi groși și aterizez cu fundul în fața computerului cu frustrarea că nu m-am născut în țara care trebuie și că la mine în țară îs alte moravuri pentru bătrâni. Și că-i greu să te dai așa brusc după canadieni. La noi cel mai popular remediu împotriva ofilirii e să stai cu sapa în mână și cu fundul în sus de-asupra unei tufe de pătlăgele. Avem chiar și-o vorba în popor: “Bătrânețe, haine grele”. Ei încep zilele cu plimbări, frigurile le petrec în Florida, iar în weekend își fac manichiura și merg la resto. Mă uit la ei și înțeleg că ageingul nu e o sentință definitivă. Mai poți merge cu ea la Apel pentru un verdict mai blând. Totul depinde de mentalitatea colectivă, dar și de ce borș îți fierbe în propriul cap. #mtl #mtlmoments #montreality #mtlblog #mtlblogger #514 #igersmtl

O postare distribuită de Nata Albot (@nataalbot) pe

Distribuie articolul: