Are doi ochi ca două mărgele, e veselă, energică și plină de viață. Iubește florile, dulciurile prietenii și tot ce o înconjoară. E un copil bun, la fel ca și ceilalți, cu vise și dorințe, dar cu o problemă de sănătate ce provoacă părinților lacrimi și tristețe. Este Miroslava Romanciuc, are 2 ani și 9 luni, nu aude și nu vorbește, și are nevoie de ajutor în lupta cu această boală. 

Mihaela este o tânără mămică care trăiește zi de zi cu speranța și gândul că fiica sa Miroslava se va face bine.

 Copila s-a născut fără complicații, perfect sănătoasă, la 2 zile după naștere trecând cu brio screening-ul auditiv la Spitalul nr. 1. Respectiv, nu am bănuit niciodată că auzul s-ar putea pierde din senin. Copilul reacționa cât era mic. După un an și ceva, buneii băteau alarma că nu începe a vorbi, dar luând în considerare că până la 3 ani nu e patologie, nu am dat mare atenție. Totuși la 1 an și 9 luni am mers la neuropediatru să vedem dacă e tot bine. Medicul a zis că spune câteva silabe și să luăm niște vitamine, că se va porni. După asta am simțit că totuși ceva nu e bine. Deja tot mai des ne gândeam că copilul poate are probleme de auz, ceară, adenoizi, ceva ce ar putea încurca procesului. După câteva investigații, am cerut medicului de familie o îndreptare la audiolog.

Mama fetiței povestește că a trebuit să aștepte 3 luni de zile pentru a merge la Spitalul Coțaga și să se adeverească diagnosticul de care se temea atât de mult.

Pe 25 februarie, 2022, la 2 ani și 3 luni, Miroslava a primit diagnoza: surditate neurosenzorială bilaterală forma severă. Respectiv copilul aude sunete doar de la 90 decibeli în sus (avion, motocicletă, zgomot foarte mare). Tot atunci s-a depistat otită la urechea dreaptă, care a fost tratată până la următoarea consultație. Pe 25 martie Miroslava a primit proteze auditive de la Spitalul Coțaga, care trebuie de purtat o perioadă de minim 5 luni înainte de implantare și a fost pusă la evidență, fiind inclusă în lista copiilor candidați la implantul cohlear. În iunie am frecventat în jur de 8 lecții de reabilitare la Spitalul Coțaga cu posibilitatea de a mai reveni în următoarele luni, dacă vor fi locuri.

Tristă, dezămăgită, dar mereu cu gânduri pozitive – așa decurge fiecare clipă din viața părinților Miroslavei care încearcă din toate puterile să-și ajute micuța.

Ei bine, în iulie locuri nu erau. În august am încercat să contactez de 2 ori pedagogul, dar fără răspuns. Am hotărât să sun la spital să mă interesez care e situația cu implanturile cohleare. Șefa secției mi-a spus că: au fost licitații de procurare a implanturilor, dar cei responsabili nu s-au înțeles și nu s-au mai procurat implanturi. Oricum stați liniștiți ca toți care sunt în listă, vor primi implanturi când vor fi procurate. Așteptați sunetul nostru.

Cel mai mult Mihaela se arată revoltată și indignată pe sistemul medical din Republica Moldova care nu face nimic pentru a veni în ajutorul acestor copii:

Cum se face că noi și probabil alți părinți așteaptă cu sufletul la gură aceste implanturi și nimănui nu-i pasă? Lista probabil e mare, dar de câte ori am întrebat câți suntem pe ea, mi s-a spus că nu contează, că oricum toți vor beneficia de operație când se vor procura implanturile. De ce statul se laudă la știri că fac operații în jur la 20 copii pe an, dar nu pun și în practică planul acesta? De ce noi, părinții, ar trebui să scoatem din buzunar minim 20 mii euro pentru un implant, pe când acest implant e dreptul copiilor? Ce uși ar trebui să mai deschidă părinții în Moldova dacă nimeni nu ne aude și copiii noștri sunt lipsiți de valoare? Nu mai putem aștepta! Pentru o dezvoltare normală, copilului trebuie de pus implantul până la 1,8 ani. Peste câteva luni fetița împlinește 3 ani și fiecare zi contează.

Distribuie articolul: