Contrar declarațiilor potrivit cărora statul nu ar finanța lăcașurile de cult, documentele oficiale analizate de RISE Moldova relevă un sprijin constant acordat Bisericii de-a lungul ultimelor trei decenii. Acesta a inclus fonduri bugetare, facilități fiscale și vamale, amnistii de taxe și transferuri gratuite de bunuri din proprietatea statului.

Investigația, bazată pe sute de pagini de documente, legi, rapoarte ale Curții de Conturi, controale financiare și corespondență oficială, arată că statul a devenit unul dintre cei mai constanți sponsori ai Bisericii Ortodoxe din Moldova, scrie rise.md.

Subiectul este readus în atenție pe fundalul conflictului din jurul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din satul Dereneu, raionul Călărași, unul dintre cele aproximativ 800 de lăcașuri de cult cu statut de monument istoric aflate în proprietatea statului.

În cadrul unei emisiuni televizate, protopopul de Orhei al Mitropoliei Moldovei, Iulian Rață, a declarat că statul Republica Moldova „nu a donat Bisericii niciun bănuț” și a susținut că restaurarea unor mănăstiri, precum Căpriana și Curchi, a fost realizată din donațiile credincioșilor și cu sprijinul agenților economici.

Potrivit RISE Moldova, documentele oficiale contrazic aceste afirmații.

Încă din 1992, la un an de la proclamarea independenței, președintele Mircea Snegur a declarat lucrările de reabilitare a complexului monastic Căpriana drept proiect de importanță națională și a acordat facilități fiscale celor implicați în procesul de restaurare.

În anii 1994-1995, din bugetul de stat au fost alocate peste un milion de lei pentru renovarea a aproape 20 de biserici. În 1996, Legea bugetului de stat a prevăzut alte cinci milioane de lei pentru restaurarea unor obiective istorico-culturale, dintre care patru milioane au fost destinate Catedralei Mitropolitane „Nașterea Domnului” din Chișinău, iar un milion de lei – Mănăstirii Curchi.

În 1997 și 1998, Catedrala Mitropolitană a mai beneficiat de câte un milion de lei anual, iar în 1998 autoritățile au mai prevăzut un milion de lei pentru construcția bisericilor și mănăstirilor. Ulterior, această alocare a fost anulată.

Investigația arată că practica finanțării lăcașurilor de cult a atins apogeul în anii 2000, în perioada guvernării Partidului Comuniștilor, când au fost lansate mai multe campanii naționale de colectare a fondurilor pentru renovarea bisericilor și mănăstirilor.

În teza sa de doctor în economie, mitropolitul Vladimir menționa că structurile Mitropoliei Moldovei au primit în 2008 din bugetul de stat aproximativ 90.000 de lei. Tot în acel an, bugetul de stat prevedea însă 100.000 de lei pentru Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni și 15 milioane de lei pentru Mănăstirea Căpriana, după ce aceasta mai primise zece milioane de lei în 2004.

Legea bugetului din 2008 prevedea și alocarea a 500.000 de lei pentru amenajarea dendrologică a Mănăstirii Curchi. Șase ani mai târziu, autoritățile au preluat și datoria de 25 de milioane de lei pe care mănăstirea o avea față de compania care a restaurat-o, invocând faptul că aceasta reprezintă un monument de arhitectură de importanță națională și aparține statului Republica Moldova.

Investigația mai arată că, în perioada 2002-2013, instituțiile de cult au beneficiat de aproximativ 16 milioane de lei din partea autorităților și companiilor de stat, fie sub formă de donații și ajutoare, fie prin facilități fiscale.

În plus, în perioada 2012-2014, autoritățile locale din Orhei, Drochia și Soroca au alocat alte 1,7 milioane de lei pentru construcția și reparația unor biserici.

Potrivit RISE Moldova, fenomenul continuă și în prezent, în special la nivel local. În Căușeni, autoritățile au cumpărat în ultimii ani materiale de construcție de aproape 280.000 de lei pentru cinci biserici din oraș. O parte dintre acestea, în valoare de 43.000 de lei, au ajuns la Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, monument de importanță națională.

Investigația mai relevă că Biserica beneficiază de mai multe scutiri de taxe și impozite, inclusiv de plata taxei de înregistrare a cultelor religioase, a impozitului pe venit în anumite condiții și a TVA pentru ritualuri și ceremonii. De asemenea, instituțiile de cult sunt scutite de utilizarea aparatelor de casă și control cu memorie fiscală.

Totodată, Biserica are dreptul exclusiv de a produce și comercializa obiecte de cult și beneficiază de facilități fiscale și vamale pentru importul acestora. În 2018, aceste beneficii au fost legalizate, după ce, de-a lungul anilor, Parlamentul a aprobat în repetate rânduri, cu titlu de excepție, scutirea de taxe vamale pentru importul clopotelor, materialelor de construcție și altor bunuri destinate lăcașurilor de cult.

În unele cazuri, Guvernul s-a opus acestor facilități, calificându-le drept o inechitate fiscală și un precedent periculos pentru ordinea juridică a Republicii Moldova, însă inițiativele au fost aprobate de Parlament.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: