În fiecare an, începând cu 1977, pe 18 mai, la inițiativa Consiliului Internațional al Muzeelor (ICOM), se sărbătorește Ziua Internațională a Muzeelor pentru a promova și a aduce la cunoștința publicului rolul acestor instituții de cultură în dezvoltarea societății. Am discutat cu muzeograful Mariana Iurcu din Călărași pe acest subiect, care ne-a comunicat că anul acesta tema este „Forța muzeelor”. De Ziua Internațională a Muzeelor ​​2022, muzeele, artiștii, profesioniștii și comunitățile crează, împărtășesc noi practici de creare, valorificare și redescoperirea puterii muzeelor în spațiul cultural. Mai ales după o afectare în urma pandemiei Covid-19.

Daniela Gorincioi: De ce ai ales să muncești într-un muzeu?

Mariana Iurcu:  Dacă e să fiu sinceră munca m-a ales, mai exact iarna în anul 2015, m-am regăsit într-o dilemă, de-a mă reîntoarce în Europa, de unde venisem acasă la odihnă, sau a rămâne în Moldova. Îmi era foarte greu să ma decid, căci dădusem de gustul casei. Atunci, m-am rugat lui Dumnezeu ca să mă ajute în luarea unei decizii corecte. Rugăciunea mea de atunci a răsunat cam așa: „Doamne ajută-mă să fac alegerea corectă, dacă să rămân acasă, atunci lucrul să mă caute și să fie un job de care să mă îndrăgostesc și să fac față, să dau maxim din ce pot și sunt. Dacă timp de 3 zile nu voi fi căutată de nimeni, atunci eu plec înapoi la munca mea din UE.” Exact peste 3 zile cam la aceași oră când mă rugasem, am fost sunată de doamna director de atunci, dna Ana Pșenițchi. Dumneaei mă invita să vin la muzeu să mă angajez ca ghid. Și iata așa muzeul m-a ales! În ianuarie 2016 am fost angajată inițial ca ghid, iar apoi prin muncă asiduă,  instruiri, diverse proiecte am devenit și muzeograf, de care mă mândresc mult, căci am muncit ca să cresc profesional.

DG: Ce face meseria de muzeograf deosebită?

MI:  După mine este una din cele mai frumoase meserii, căci ești mereu în cercetare, căutare și analiză a patrimoniului muzeal, a analizelor din domeniile precum etnofolclor, istorie, social, cultural, turistic, artistic etc.  Nu în zadar și muzeele sunt definite ca instituții aflate în serviciul societății, deschise publicului, care se ocupă cu strângerea, păstrarea, identificarea, catalogarea, analizarea, menținerea, conservarea și expunerea de diverse obiecte sau artefacte ce prezintă interes științific, istoric, artistic, tehnologic ș.a.m.d., în scopul studierii, educării, relaxării vizitatorilor, a oamenilor de știință.

DG: În Republica Moldova, domeniul cultură e cel mai prost plătit domeniu. Crezi că merită să muncești într-un astfel de domeniu?

M.I.: Da! Merită!  În acești ani de când sunt la muzeu am cunoscut oameni din cultură care nu lucrează pentru salariu, ei muncesc pentru un ideal, pentru o cauză nobilă, pentru sacrificarea lor proprie ca să aducă societății acea oază de cultură, educație, de care doar oamenii din muzee, biblioteci, case de cultură, sunt capabili de o astfel de jertfă, să te dedici cu trup și suflet pentru un salariu de  2000lei.  Eu când m-am angajat în 2016, aveam salariu 1300 lei, am muncit cu acești bani până în 2019.

DG: Cum stau lucrurile în muzee în ultimii ani?

MI: Hai să vă zic un lucru care posibil că o să supăre mai multă lume. Un muzeu funcționează bine și se dezvoltă dacă, nu stai și aștepți pe cineva să îți dea, facă și toate sintagmele acestea de „dator”. Dar dacă muncești, cauți soluții, aplici la proiecte, te implici în diferite activități de dezvoltare socio-culturală și multe alte oportunități, atunci muzeul poate fi o instituție care dictează reguli în localitate sa, nicidecum nu rămâi pe poziția pasivă și spre degradare.

DG: Ce activități sunt în Muzeul din Călărași?

MI:  Sunt foarte multe activități de diferite domenii, pentru diferite vârste și gusturi. Am să menționez doar câteva ce le-am avut până acum de la începutul anului 2022.  Expoziții temporare ce promovăm tinerii talentați din Călărași, or, acești ce sunt pictori pot beneficia de increderea noastră în a le oferi spațiu și timp ca să se manifeste. Am avut expoziție de carte sub genericul „Cartea vieții, Călărășeanul – oglinda societății!” o expoziție dedicată celor 14 scriitori din oraș, unde și-au expus cărțile și cv-urile lor, pentru a informa cetățenii despre scrierile și pasiunile lor.  Am lansat primul și unicul Centru Informațional Turistic din Călărași, din rețeaua muzeelor din țară „MuseumInfoTur” , astfel, informând și ghidând turiștii cu privire la potențialul variat al Călărașului.  De asemeni, am lansat un proiect în premieră pentru oraș,  „Șezătoarea Călărași, coase Cămăși cu Altiță”.   Editarea cărții dedicate anului jubiliar al orașului Călărași, căci facem 590 de ani de la atestare, iar noi, am scris o carte ce va fi pentru călărășeni un cadou. Cartea este roada muncii de 5 ani de când sunt la muzeu și se cheamă „Călărași, ținutul de la poalele Codrilor”.

DG: Ce colecții prezentați la muzeul din Călărași?

MI: E greu să vă zic despre colecții, aș prefera să va spun în linii generale ce săli expoziționale avem și ce teme abordăm.

Muzeul, astăzi, are o colecție de peste 11 mii de exponate, cu valoare istorică, artistică și culturală, printre care: arheologie, obiecte de etnografie, sculpturi, picturi, schițe, lucruri de valoare memorială, arme și armuri, numismatică, vestimentație, instrumente muzicale, obiecte de cult religios, carte rară, fotografie, filatelie, tehnică, mobilier și multe altele.

Muzeul care poartă numele sculptorului  cu origini călărășene, Dumitru Scvortov-Russu, dispune de nouă săli expoziționale, fiecare având tematica distinctă. Colecția cea mai valoroasă a muzeului – peste două mii de lucrări, donate de fiica sculptorului, Mariana Scvorțova, se află în sala de expoziții „Dumitru Scvorțov – Russu”.  Peste o mie de exponate etnografice din raionul Călărași regăsim în sala „Casa Mare”,  iar  Călărași–Târg(1794-1940), care abordează istoria localității în sec. XIX cu populația preponderent evreiască, pune la dispoziția vizitatorilor fotografii, documente, mărturii, colecții de carte, lucruri personale ale evreilor ce au trăit în Călărași iar apoi au emigrat spre Palestina, Argentina, Canada, Rusia, Statele Unite și altele.

La compartimentul Arheologie se regăsesc vestigii din perioada Civilizației Cucuteni-Tripolie până la  Evul Mediu. Aparate de radio, telefoane, mobilier, fotografii, vestimentație pot fi admirate în sala „Perioada Sovietică”.  Iubitorii de muzică pot admira instrumentele muzicale ce datează de la jumătatea sec. XIX începutul sec.XX în sala de expoziții „Instrumente muzicale” . Nostalgicii și iubitorii de numismatică vor regăsi în muzeu, peste 1500 de monede din cele mai vechi timpuri și arme folosite în diverse războaie în cadrul sălii „Arme, Armuri și Numismatica”. Colecții de monede ce au circulat pe teritoriul Moldovei dar și cea de pe întreg mapamondul, căci turiștii lasă bancnote și monede din țara care vin. Iar în sala de expoziție „Turism Religios” oferă vizitatorilor informații și documente despre bisericile de lemn, ce datează din sec. XVIII,  mănăstirile din Călărași a secolului XVIII – XIX, icoane, vestimentație preoțești, steagul bisericesc(prapur), piese religioase și altele.

Sala de Expoziție Temporară pune la dispoziția vizitatorilor informații ce permit explorarea patrimoniului muzeului,  a colecționarilor și colecțiilor private din țară dar și din străinătate prin expoziții cu tematică diferită, cum au fost: „Arme Medievale”, „Animale și păsări împăiate”, „Chipiuri Militărești” din colecția personală al călărășeanului,  Petru Costin (dublu titular Guiness Book); „Satul Căbăiești în o sută de povești”,  colectia de o sută de fotografii a tânărului Stas Diacov; Călărași prin prisma meșterilor populari cu mâini dibace și mâini de aur” – colecția de fotografie a meșterilor populari din raionul Călărași; „Ars Longa Vita Breve” – colecția de pictură și schițe ale sculptorului  Dumitru Scvorțov – Russu; Vernisaj de pictură și grafică  ale scriitorului Savatie Baștovoi; Evoluția mașinei de cusut, din colecția muzeului; Vernisaj de fotografii „Explozie de culori călărășene” fotograf Ștefan Ionaș;  Nunta Mută” expoziție de vestimentație și accesorii din perioada sovietică, 1950-1980; Vernisaj de pictură abstractă a pictorițelor Florina Breazu și Inga Edu;  expoziție cu obiecte de iluminat Evoluția luminii”Expoziție de păpuși pe tijă din perioada sovietică  și multe altele.

Muzeul a devenit un adevarat centru al vieții culturale din orașul Călărași. Astfel, călărășenii practică vizite regulate de ziua ușilor deschise ce sunt organizate an de an în cadrul muzeului la evinemente precum:  „Noaptea Muzeelor”, „Ziua Portului Popular”, „Ziua Culturii Europene”, „Ziua Internațională a persoanelor în etate”,  „Comemorarea eroilor călărașeni căzuți în războiul de pe Nistru”, „Ziua Energiei durabile”,  „Tabăra de țesere și pictură”,   Sărbătorile „Toamna de aur”, „Mărțisor de dor”, „Tradiții de Crăciun”, „Diaspora acasă revine”, „Târguri cu varii tematici” și multe altele. Adeseori, vizitatorii, îndemnați de angajații muzeului, aduc cu încredere noi exponate de prin sate adunate, de la bunici, vecini, rude,  or acțiunea respectivă se transformă într-o adevarată mișcare-flashmob printre cetățeni.

DG: S-a organizat un memorand de colaborare privind constituirea clusterului turistic regional Ungheni-2030, Călărași și Nisporeni. Ce presupune acest memorandum?

MI: Proiectul „Acțiuni durabile pentru creșterea economică prin turism” ENI2021/430-373 este implementat de către Primăria Ungheni în parteneriat cu AO „Centrul Regional de Dezvoltare Durabilă”.  Custerul Turistic Regional Ungheni 2030, presupune de a crea și contribui dezvoltarea economică sustenabilă,  crearea unei imagini pozitive a localităților ca destinație turistică, stimularea potențialului turistic, promovarea brandurilor turistic-locale etc. Primăria orașului Călărași împreună cu muzeul au semnat acest memorandum pentru dezvoltarea  localităților; Ungheni, Călărași, Nisporeni și sperăm foarte mult să culegem degrabă și bunele rezultate.

 

DG: S-a editat o carte referitor la istoria, cultura și turismul raionului Călărași. Povestește-ne despre ce e vorba.

MI: Da, este adevărat, în sfârșit avem o carte de toată frumusețea. Din 2005 nu s-au editat monografii pe orașul Călărași, iar noi, cei de la muzeu ne-am dorit acest lucru. Deseori, în calitate de muzeografi, istorici, cercetători, am fost puși în situații dificile de a găsi surse veridice, documente, foto, pagini istorice despre orașul nostru. În acești ani de când muzeul activează în localitate, nu am încetat să căutăm acea informație istorică pentru a o putea oferi și vizitatorilor ce ne călca pragul. Or, acest almanah va informa turistul dar mai ales călărășeanul de potențialul turistic ce îl avem, de acele date istorice imperios necesare de cunoscut, despre meșterii populari locali, personalitățile pe plan mondial ce ne duc faima, dar care s-au născut în orașul Călărași, despre culinăria locală, curiozități și multe altele. Toate acestea se regăsesc în această carte dar și un album de fotografii al orașului, făcute de către fotograful Andrian Rusu timp de câțiva ani. Dorința mea cea mare este ca fiecare casă, familie din Călărași să o aibă în colecția de carte pentru a fi rasfoită și citită, ca mai apoi să se mândrească pentru faptul că trăiesc în Călărași, ținutul minunat de la poalele Codrilor.

Dacă îmi permiteți aș vrea să adaug un alt lucru, chiar dacă nu m-ați întrebat.

Menționez că echipa Muzeului de Istorie și Etnografie orașul Călărași, a dat dovadă de o mobilizare impecabilă, multă eficacitate și randament, dar și o dedicație enormă. Căci în anul 2020 am fost înștiințați că va trebui să susținem o acreditare, or, muzeele o dată la 4 ani trec această evaluare a unei comisii de specialiști din municipiul Chișinău. Muzeul nostru s-a confruntat  pentru prima oară cu o astfel de evaluare, iar mobilizarea de sus menționată a fost posibilă doar unei echipe unite, de la muzeograf până la îngrijitor de încăperi, condusă de catre directorul Natalia Veleșca. Iar eu, care mă ocup de promovare și mediatizarea instituției, solemn mulțumesc întregei echipe a Muzeului orașului Călărași, pentru că sunteți atât de frumoși, uniți, dedicați și profesionaliști.

Oamenii de Cultură va salva cultura societății!