Astăzi, vă vom prezenta o tânără interpretă foarte talentată, cu o voce tandră, veșnic îndrăgostită de natură și muzică. Cătălina Cara ne-a vorbit despre proiectele ei și pasiunea pentru muzică. Pentru ea, muzica e o terapie și modul prin care poate să semene multă bunătate, blândețe, pasiune și dragoste față de oameni și mediul înconjurător.

Pe 29 ianuarie, interpretarea artistei a renumitului vals de Eugen Doga a răsunat în timpul competițiilor NBC Olympics. Sportiva americană, Isabeau Levito, a câștigat la Naționala Statelor Unite, patinând pe piesa Vals. Cu un an în urmă, interpretarea Cătălinei a răsunat și la Jocurile Olimpice din Beijing.

Aș vrea să ne faci o scurtă prezentare și să ne povestești despre proiectele tale.

Sunt Cătălina Cara, iar unii dintre voi vă puteți aminti de mine ca și Cătălina Cărăuș. Am avut o pauză de mai mulți ani pentru a mă redescoperi ca artist și astfel s-a născut noul meu proiect, indie/dream/electro pop, cu influente de RnB, Soul si Jazz.

Mi-am dorit din totdeauna sa fiu mai mult decât o interpretă, să pot să relatez propriile povești, prin muzica și textele scrise de mine și sunt foarte fericită că în sfârșit, aceasta dorință a mea a luat contur, cu ajutorul echipei mele din Romania. Lucrez cu băieții de la Yin Creatif pe partea de producție, dar și scriem piese împreună, iar echipa mea de management e formata din Aprilia Ivanescu si Cătălin Alionte. Avem o strategie foarte clară și bine definită și muncim cu toții pentru ca muzica mea, scrisă cu multă pasiune și suflet, sa fie auzită si pe plan internațional.

În rest, sunt o femeie fericită, veșnic îndrăgostită de natură,  dar mai ales de animale.

De ce ai ales cariera muzicală?

A fost un parcurs atât de natural, încât nu știu dacă e corect să zic că am ales neapărat să am o carieră în muzică. Mai degrabă ne-am ales una pe cealaltă.

Am cântat pe scările din fața casei bunicilor încă de la 4 ani, iar piesele cântate de mine când aveam vreo 9-10 ani, au intrat în Antologia Cântecelor Pentru Copii. La 15 ani am avut primul meu hit Plecarea, la 18 ani am avut succes internațional cu remake-ul la piesa Joe le taxi a Vanesei Paradis. Un un an mai târziu am colaborat cu maestrul Eugen Doga la piesa Dulcea si Tandra mea fiară, care a fost primita cu multă căldură din partea publicului. În 2022 a fost aleasă ca fundal sonor de către patinatoarea Madeline Schizas la Olimpiada de la Beijing și în 2023 de către Isabeau Levito la campionatul American de patinaj artistic.

Ce reprezintă muzica pentru tine?

Înainte de lansarea proiectului actual mi-am luat timpul necesar pentru a mă reinventa și pentru a înțelege exact ce îmi doresc ca artist: sa îmi scriu propria muzica și sa devin cea mai autentica variantă a mea. A fost un parcurs lung destul de organic, iar acum nu-mi imaginez cum ar fi viața mea fără muzică și fără procesul creativ.

Muzica este terapia mea, un refugiu într-o lume în care lucrurile sunt exact așa cum îmi doresc eu. Este modul meu de a-mi exprima sentimentele și emoțiile, de asemenea și posibilitatea de a arăta oamenilor felul în care văd eu lumea.

Cum ai descrie showbizul din Moldova?

Este la un început de drum. Mă bucur mult sa descopăr artiști noi, care fac muzica așa cum vor ei și astfel ies din tipare, trupe care fac muzică de calitate, interesantă și nu au ca scop primar să intre pe radio. Apar comunități care adună oameni creativi, cu idei noi și multă pasiune.

Sunt niște pași mici, care vor duce eventual la schimbări mari, iar eu nu pot decât să mă bucur că mai ales generația nouă își dedică timp sa miște lucrurile și demonstrează că la noi se face muzica de calitate.

Ce te inspiră atunci când scrii muzică și ce ți-ai dori să transmiți prin intermediul acesteia?

Mă inspira mult natura, de aici a pornit piesa Sway Swing de exemplu, care e prima melodie de pe EP-ul Leap Year Baby, la care am lucrat în studioul Yin Creatif, care se afla în pădure, în afara Bucureștiului.

Îmi place să scriu piesele având lumina naturală a zilei, mirosind aer proaspăt de frunze, iarbă, crengi, flori… ascultând ciripitul pasărilor și murmurul izvoarelor sau sunetul liniștitor al mării. Muzica mea transpune emoțiile mele. Încerc să nu mă concentrez pe tehnica vocală, cât pe starea pe care vreau să o transmit. Toți avem nevoie de emoții, iar eu îmi doresc să semăn multa bunătate, blândețe, pasiune și dragoste fata de oameni și mediul ce ne înconjoară.

Cum te-ai simțit când vocea ta s-a auzit la NBC Olympics?

M-a emoționat mult văzând-o pe Isabeau Levito, campioana SUA la patinaj artistic, o sportivă cu un viitor promițător, atât de grațioasă și finuță, evoluând pe Dulcea si Tandra Mea Fiara în interpretarea mea. Mă bucur că, după atâția ani, vocea mea de la 19 ani încă trezește emoții și ajunge să răsune peste hotarele țării. Totodată, îmi doresc și sper mult ca si piesele din cadrul proiectului meu nou, vor ajunge să răsune în toată lumea și auzite de milioane de oameni.

Care sunt proiectele la care lucrezi în prezent și ce planuri de viitor ai?

Recent am lansat prima mea colaborare cu un artist de peste Prut, Jurjak, un nume sonor în alternativul românesc și o persoana absolut minunată cu care am avut o conexiune din clipa în care ne-am cunoscut și am intrat în studio alături de Mihai Ristea, producătorul muzical al proiectului meu.

Ghost Flower este rezultatul energiilor noastre care s-au potrivit și s-au mixat într-o piesa. Este despre pasiune și senzualitate, întuneric și lumină… lupta dintre cei doi iubiți pentru a depăși conflictul si inimile frânte, joaca dintre ego-uri și posesivitate, dar și frica imensă de a se pierde unul pe celălalt.

Piesa are și un videoclip realizat de Hypno, cel mai prolific regizor român, fervent susținător al scenei alternative românești, cu videoclipuri realizate pentru Subcarpati, Omul cu Șobolani, Moonlight Breakfast, Golan, Parov Stelar și mulți alții. Alexandru Dorobanțu a fost director de imagine și Ovidiu Buta stilistul, care a găsit niște costume superbe pentru mine, Jurjak și actorii Irene Albu si Dragoș God.

Sunt nespus de recunoscătoare că au acceptat cu toții să  lucrăm împreună, rezultatul fiind unul care a depășit  așteptările mele.

Ce ține de planurile de viitor, lucrez la albumul meu, pe care îl vom lansa spre finalul acestui an și sunt extrem de fericită de ceea ce se conturează. Săptămâna viitoare plec în Suedia, la Future Echoes, un festival de showcase, după care urmează Spike Festival (Bulgaria), Bush (Ungaria) și multe alte concerte și festivale pe parcursul anului, iar zilele astea am aflat ca am fost nominalizată pentru Hemi Music Awards 2023, unde au fost selectați doar 27 de artiști din 9 țări, așa ca vom avea nevoie de un pic de noroc și gânduri bune.