Legislația Republicii Moldova nu reglementează malpraxisul medical. Doar în Codul Penal, apare infracțiunea de neglijență a medicului care a dus la vătămarea gravă a pacientului sau la decesul acestuia, arată cel mai recent studiu al Institutului pentru Drepturile Omului. Infracțiunea nu prevede vătămarea ușoară sau medie. Astfel, legea nu prevede nici căi de recuperare a prejudiciilor materiale/morale în caz de malpraxis medical, altfel decât prin instanța de judecată. Nu există un organ independent care ar stabili greșeala medicală, mărimea prejudiciului, gradul de vătămare a pacientului. De aici și problemele fără sfârșit în sistemul medical, neîncrederea pacienților în sistem, pedepsirea medicilor uneori nejustificată. În unele situații, susțin experții în dreptul medical, nu este doctorul de vină pentru greșeala medicală apărută, ci utilajele vechi, erorile de laborator, condițiile proaste din spitale. 

 Avocatul Igor Dodon spune că legea nu prevede mecanisme eficiente de protecție a pacienților, dar și de răspundere sau protecție a medicilor în caz de malpraxis.

„Practic atât pacientul cât și medicul, sunt puși în situația de a se adresa la procuratură sau în instanța de judecată. Asta înseamnă risipă de emoții, timp și cheltuieli de bani. Pacientul poate depune petiții la instituția medicală, la Ministerul Sănătății, la organizații diverse și la autoritățile locale. Aceste mecanisme nu sunt eficiente, căci  nu poate fi constatat cazul de malpraxis și stabilită o despăgubire. Pacientul se poate adresa în instanța de judecată pentru recuperarea prejudiciului material/moral în caz de malpraxis, iar numărul de cereri a crescut mult în ultimul timp. Republica Moldova are un caz de condamnare la CEDO recent pentru că s-a stabilit o despăgubire mai mică pentru greșeala medicală decât cele prevăzute de standardele CEDO.”

Radu Bobeica, jurist al Institutului pentru Drepturile Omului, spune că este importantă reglementarea în legislație a medierii în caz de malpraxis. Altfel zis, în momentul în care medicul își recunoaște greșeala și este pregătit să o repare, să fie posibilă împăcarea cu pacientul, fără a se apela la instanța de judecată. „Nu greșește cel ce nu muncește…pornim de la asta.”

Vezi și:  Veronica Postolachi, profesoară la liceul Mircea Eliade, victima unei greșeli de laborator. S-a tratat de cancer, deși boala nu a existat

Rodica Grama, expertă în drept medical, spune că este foarte important să fie înființat un organ imparțial, independent, format din medici, dar și psihologi, juriști, care ar funcționa asemenea unui judecător.

„Acest organ trebuie să stabilească faptul că, într-adevăr, s-a comis o greșeală medicală. Să fie un colegiu sau o asociație, o structură independentă, care ar stabili gravitatea prejudiciului, existența greșelii și a consecințelor asupra sănătății/vieții pacientului. De multe ori vina se dă pe medic deși parțial o poartă pacientul iresponsabil. Cauzele greșelilor pot fi condițiile din spital, echipamentul defect, rezultatele de laborator pe care le primesc medicii și în baza cărora iau decizii de tratament. Chiar și în aceste situații, într-un final, este învinovățit medicul.”

Autoritățile s-ar putea gândi și la un mecanism de despăgubire. Astăzi, instituțiile medicale publice nu au resursele necesare ca să repare prejudiciul material cauzat, așa cum se întâmplă în spitalele private. Ar fi o idee să existe o companie care s-ar ocupa cu despăgubirile în caz de malpraxis, așa cum se întâmplă în alte țări, unde medicul este asigurat. Funcționează ca în cazul asigurărilor auto. În caz de accident rutier, plătește compania de asigurări, este concluzia studiului făcut public astăzi de Institutul pentru Drepturile Omului, prin care s-au evaluat „politicile naționale în domeniul malpraxisului medical și asigurarea respectării drepturilor omului în Republica Moldova”. Mai este greșit ca pacienții să aștepte doar pedeapsă penală pentru medicul care a comis o eroare, a subliniat directorul Institutului, Vanu Jereghi.