Infidelitatea poate fi sexuală sau fizică, emoțională sau sufletescă. Dar în ultimii ani, psihologi se confruntă tot mai mult cu fenomenul de infidelitate financiară, când în mod conștient, într-un cuplu cineva își minte partenerul de viață cu privire la câștigurile și cheltuielile personale.

Să zicem, soția iubește să își cumpere haine de brand, deși acest lucru nu este o necesitate vitală. Iar soțul își dorește ca banii să fie investiți în scopurile comune ale cuplului: o școală bună pentru copii sau vacanțe mai scumpe. Atunci, fără să-i spună soției, ascunde o parte din câștigul său pentru a face un depozit la bancă sau pentru a păstra, pur și simplu, banii undeva unde soția nu are acces.

De partea cealaltă, putem analiza o altă situație: soțul este cel care cheltuie sume mai mari din bugetul familiei și fiindcă știe că soția nu ar fi de acord cu acest lucru, alege să mintă și să ascundă sumele reale cheltuite.

Aceste situații nu ilustrează nimic altceva decât infidelitatea financiară în cuplu. De ce se întâmplă aceste lucruri? Psihologii spun că partenerul care ascunde sau minte cu privire la operațiunile financiare pe de o parte nu dorește să-și streseze partenerul, iar pe de altă parte, nu dorește să renunțe la scopurile proprii. Situația apare ca urmare a lipsei unei bune comunicări în cuplu și în atare situații ar fi binevenite ședințele de psihoterapie.

Infidelitatea financiară are la bază trei forme de acțiuni:

  1. Depozite secrete sau acea „zanacică”. Apare atunci când unul dintre parteneri nu are încredere că celălalt partener va gestiona corect bugetul familiei, sau atunci când partenerul nu dorește să se împartă cu planurile sale financiare de viitor.
  2. Cheltuielile secrete. Cheltuielile secrete de multe ori sunt justificate, ca de exemplu în cazul în care unul dintre parteneri manifestă zgârcenie față de procurarea anumitor lucruri, sau servicii necesare, de exemplu, niște cursuri de formare profesională. În alte cazuri, cheltuielile se ascund din cauza sentimentului de vinovăție al partenerului care cheltuie mai mult pentru plăcerea proprie, sau un hobby personal, iar acest lucru reprezintă la fel o tulburare psihologică de comportament.
  3. Banii folosiți pe post de armă secretă. Acest lucru este mai mult caracteristic perechilor care se află în prag de divorț sau separare, astfel, unul din partener sau ambii își creează o pernă de siguranță financiară pentru viața ce va urma mai departe, fără partenerul actual. Mai ales se folosește atunci când unul din parteneri a fost îndelung dependent financiar de celălalt, și la un moment dat începe să-și câștige banii proprii, fără a anunța soțul/soția.

Sunt sigură că acest lucru este foarte răspândit și la noi în Moldova, precum e peste tot în lume. Ce-i de făcut? Aș îndrăzni să propun să se apeleze la o comunicare cinstită și deschisă între parteneri. Să se explice clar din ce motive anume se ascund cheltuielile sau salariile. Adică, vorbiți la modul direct: „Nu ți-am spus cât costă undițele, fiindcă data trecută ne-am certat din cauza aceasta, căci ai spus că sunt cheltuieli inutile, pe când acesta este hobby-ul meu de suflet”. Sau: „Nu ți-am spus de premiul anual obținut la serviciu, fiindcă am vrut să nu ne atingem de suma aceasta de bani, ca să putem merge în vacanța de Crăciun”.

Ideal ar fi ca aceste discuții să aibă loc înainte de a vă căsători sau muta împreună. Or, planificarea bugetului a salvat multe cupluri de la situații neplăcute și certuri inutile.

Iar dacă nu reușiți să ajungeți la un numitor comun, întotdeauna puteți apela la serviciile unui psihoterapeut. Nemaivorbind de faptul că unele cupluri sunt bine mersi cu această situație, ba chiar o transformă în subiect de glumă…

Vorba moldoveanului: „bine că pot”.

Distribuie articolul: