Republica Moldova se situează pe locul 25 din 122 de țări incluse în Indicele global al foamei din 2026, fiind clasificată printre statele cu un nivel scăzut al foamei.

Deși situația alimentară s-a îmbunătățit considerabil în ultimele două decenii, o parte a populației continuă să se confrunte cu probleme de nutriție, inclusiv copiii de vârstă mică, transmite bani.md.

Republica Moldova a acumulat cinci puncte în clasamentul din acest an, comparativ cu 5,4 puncte în 2018 și 18,3 puncte în 2000. În cadrul indicelui, valorile mai mici reflectă o situație alimentară mai favorabilă.

Datele arată că țara a înregistrat progrese semnificative față de începutul anilor 2000, însă ritmul îmbunătățirilor a încetinit în ultimii ani.

România, Bulgaria, Rusia, Ungaria și Serbia se numără printre cele 24 de state care au obținut scoruri sub cinci puncte. Acestea împart primele poziții ale clasamentului, întrucât diferențele dintre rezultate nu permit o ierarhizare individuală. Ucraina se situează pe locul 60, fiind inclusă în categoria țărilor cu un nivel moderat al foamei.

În Republica Moldova, proporția persoanelor subalimentate a fost estimată la mai puțin de 2,5% în perioada 2023–2025. Indicatorul reflectă ponderea populației care nu consumă suficiente alimente pentru a-și acoperi necesarul zilnic de energie.

Situația copiilor rămâne însă un motiv de îngrijorare. Aproximativ 4,2% dintre copiii cu vârste sub cinci ani au o înălțime mai mică decât cea corespunzătoare vârstei, ceea ce poate indica o subnutriție de lungă durată. În același timp, 3,3% dintre copii prezintă o greutate insuficientă în raport cu înălțimea.

La nivel mondial, combaterea foametei continuă să fie o provocare majoră. În anul 2025, aproximativ 645 de milioane de persoane nu aveau acces la suficientă hrană, chiar dacă numărul celor afectați s-a redus după nivelul maxim înregistrat în 2022.

Indicele global al foamei a ajuns la 18,1 puncte în 2026, față de 17,6 puncte în 2018, ceea ce indică o deteriorare a situației generale.

Conflictele armate, creșterea prețurilor, efectele pandemiei și fenomenele meteorologice extreme au contribuit la agravarea insecurității alimentare în numeroase regiuni.

Cele mai afectate zone rămân Africa subsahariană și Asia de Sud. Somalia înregistrează cea mai gravă situație dintre statele analizate, fiind urmată de Republica Democrată Congo, Ciad și Madagascar.

În total, opt țări se confruntă cu un nivel alarmant al foamei, iar alte 36 înregistrează un nivel grav.

Comparativ cu 2018, situația alimentară s-a deteriorat în 32 de state, în timp ce alte 20 au înregistrat progrese nesemnificative sau nu au avansat deloc.

Estimările arată că, dacă tendințele actuale se mențin, 57 de țări nu vor reuși să reducă nivelul foamei până la pragul considerat scăzut până în anul 2030.

O altă problemă evidențiată este impactul conflictelor asupra piețelor alimentare internaționale. Blocarea rutelor comerciale, dificultățile de transport și majorarea costurilor pentru alimente și îngrășăminte pot afecta inclusiv populația statelor aflate departe de zonele de război.

Totodată, specialiștii atrag atenția că rezultatele favorabile înregistrate la nivel național nu reflectă întotdeauna realitatea tuturor comunităților. Chiar și în țările cu un nivel general scăzut al foamei pot exista familii care nu își permit o alimentație suficientă și echilibrată.

Indicele global al foamei 2026 a fost elaborat de organizațiile Welthungerhilfe și Helvetas, împreună cu Institutul pentru Dreptul Internațional al Păcii și Conflictelor Armate, utilizând date internaționale, inclusiv statistici ale agențiilor ONU.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: