Locul de muncă sau instituțiile de învățământ sunt mediile în care se manifestă cel mai des fenomenul hărțuirii sexuale în Republica Moldova. Astfel, fiecare a cincea femeie este supusă hărțuirii sexuale la locul de muncă, iar alte 20%, potrivit statisticii, spun că au fost amenințate sau li s-a cerut să întrețină relații sexuale de către profesor pentru a avea anumite favoruri în procesul de studii.

Numărul mare al persoanelor supuse hărțuirii sexuale este cauzat nu doar de percepția fenomenului în societate, dar și de cadrul legal, care are mai multe lacune. Concluziile sunt prezentate într-o notă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanta Centrului, Natalia Covrig, a spus că 4% dintre femei s-au confruntat cu forme grave de hărțuire sexuală la locul de muncă, manifestate prin cerința de a întreține relații sexuale pentru anumită recompense, folosirea forței sau amenințări. Cea mai mare pondere a formelor de hărțuire sexuală o au cele subtile, care sunt și mai greu de constatat, cum ar fi: privirile nepotrivite, glumele sau limbajul cu conotație sexuală, îmbrățișările fără permisiune. Persoanele care manifestă de regulă comportamente abuzive la locul de muncă sau la locul de studii sunt șefii, colegii de serviciu sau profesorii. Circa 60% dintre persoane, conform datelor statistice, consideră că persoanele hărțuite sunt chiar ele de vină pentru situațiile de hărțuire, prin comportamentul pe care îl manifestă sau prin ținută.

Avocatul Vadim Vieru spune că în Moldova există un cadru normativ care face dificilă identificarea intensității reale a fenomenului hărțuirii sexuale. Subiecții hărțuirii sexuale nu cunosc ce trebuie să facă și unde se pot adresa în caz de hărțuire sexuală. Actualmente ei pot merge la: poliție, procuratură, instanța de judecată, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Avocatul Poporului. Vadim Vieru mai spune că este extrem de dificilă probarea hățuirii sexuale. Cu toate că fenomenul ia amploare, cazurile sunt foarte rar raportate și există puține condamnări pe astfel de cazuri. Referindu-se la domeniul educației, avocatul a spus că noul Cod al Educației nu prevede expres ca toate instituțiile de învățământ să adopte regulamente interne de combatere a hărțuirii sexuale, lucru care ar trebui să fie obligatoriu.

Potrivit Arinei Țurcanu, avocată la Centrul de Drept al Femeilor, neclaritatea normei penale de incriminare a actelor de hărțuire sexuală, dar și insuficiența unor proceduri operaționale fac ca numărul sentințelor de condamnare pentru hărțuire sexuală să fie foarte puține. De multe ori victimele, pe parcursul urmăririi penale, doresc să renunțe pentru că sunt supuse multiplelor acțiuni procedurale, cum ar fi confruntările. O altă dificultate sunt stereotipurile și prejudecățile de gen, care deseori le împiedică pe victime să se adreseze și să scrie o plângere penală.

Alina Andronache, reprezentanta Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, spune că victimele nu știu unde să apeleze, nu doar din lipsă de informare, dar pentru că se tem să nu fie blamate.

Pentru a lupta cu fenomenul hărțuirii sexuale în Moldova, experții au venit cu recomandări. Printre acestea este adoptarea unui document de politici axat pe prevenirea fenomenului hărțuirii sexuale. De asemenea, se cere adoptarea unui mecanism eficient pentru a încuraja victimele și a le oferi siguranță, atât pe parcursul procesului de investigare, cât și după terminarea acestuia. Experții recomandă clasificarea clară a formelor de hărțuire sexuală în documente normative, dar și desemnarea persoanelor responsabile pentru investigarea cazurilor specifice pentru fiecare normă.

Distribuie articolul: