Fii turist la tine acasă! Da, asta așa e! Putem să călătorim în țara noastră în orice anotimp. Asta ar însemna că ne dezvoltăm turismul intern, infrastrucutria și… lăsăm banii în țara noastră. Începem prezentarea obiectivelor turistice din cel mai nordic raion din țară, și anume, raionul Briceni.

 

Orașul Briceni văzut de sus

Mănăstirea Briceni
Manastirea Briceni are rol misionar in intreaga Basarabie, aici activând Frăția Ortodoxa Misionarăa „Sfantul Mare Mucenic Ciprian”, cu binecuvantarea si sub indrumarea Preasfințitului Dorimedont, Episcop de Edinț și Briceni.

Anul înființării: aprilie 2000

Stareța: monahia Daniila (Mereuță)

Mănăstirea Briceni a fost întemeiată în aprilie 2000 pe locul sanatoriului Dumbrava din pădurea Briceni. Pe 28 mai 2000 are loc sfințirea paraclisului cu hramul Sfântul Mare Mucenic Ciprian. Clădirea clubului fostului sanatoriu a fost transformat în biserică, cu hramul Învierea Domnului.

„Defileul Ciuntului”

„Defileul Ciuntului” de la Caracuşenii Vechi se află la 11 kilometri de orașul Briceni, se află un ținut deosebit, cu peisaje frumoase. Legenda spune că zice că aici a trăit un haiduc, pe nume Ion Ciuntu, de la care se şi trage denumirea de astăzi a defileului.
Flăcăul s-a retras din sat după ce părinții iubitei sale l-au preferat în calitate de ginere pe un bogătaș, iar el a fost izgonit de la casa lor. Faptele acestui personaj care a viețuit prin părțile locului sunt bine cunoscute de localnici, iar legendele sunt transmise din tată-n fiu de-a lungul mai multor generații. Legenda mai spune că el avea un cal năzdrăvan şi atunci când şuiera acesta se apropia sub peşteră, iar Ion sărea direct în şa. Fura de la bogaţi, dădea la săraci şi era respectat de consătenii săi şi doar ciobanii ştiau unde se ascunde.

Comuna Larga

Comuna este cunoscută prin parcul său „Pavlovca”, fondat în anul 1902 şi numărînd peste 200 specii de copaci şi arbuşti aduşi din toate colţurile lumii, plasaţi pe un teritoriu de 14,3 ha, cu un relief şi sistem de iazuri unicale. Parcul se află sub un patronat special al primăriei Larga şi administraţiei.

Biserica de lemn „Sfânta Treime” din Larga

Monument de istorie și arhitectură națională, Biserica de lemn „Sfânta Treime” a fost ridicată în 1897 de către boierul Krupenski. Inițial, a fost plasată la marginea satului, iar ulterior a fost strămutată pe cel mai înalt loc din Larga, pe deal. Prin arhitectura deosebită, lăcașul atrage privirea tuturor trecătorilor. Biserica este construită din lemn și are o arhitectură deosebită, unică în țară. Ea este înregistrată ca monument de istorie de arhitectură națională.

Satul Pererâta

Pererita este un sat din raionul Briceni, Republica Moldova, situată la hotar cu România. Locul cel mai pitoresc este Zamca, o rezervație înconjurată de Prut sub formă de omega [Ω], este foarte ușor de reperat pe hartă. La sud de Pererîta este amplasat meandrul de la Pererîta, arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.

Localitatea se mândrește cu două personalități de vază: poetul Grigore Vieru (1935-2009) și violonistul, dirijor, aranjor, compozitor și folclorist român, Dumitru Blajinu (n. 10 noiembrie 1934 – d. 6 iulie 2015, Chișinău).

Casa-Muzeu „Grigore Vieru” din Pererîta
Turiștii sunt invitați de către colaboratorii muzeului mai întâi în casa mare, unde s-au mai păstrat tavanul și pereții zugrăviți de mătușa Dochița, mama lui Grigore Vieru. Aici, pe lângă o colecție de cărți aduse de vizitatorii mai de seamă, mai vedem un covor vechi, fotografii, o sofcă și haine, printre care un costum și basca poetului.

În altă cameră regăsim atmosfera caselor din prima parte a secolului trecut, cu sobă și cuptoraș, cu covoare, oale și alte vase de nelipsit în casele țăranilor români. Un fus de tors așteaptă să fie mânuit, iar lămpile de gaz sunt sfidate de becul ce luminează camera. Icoana veghează încăperea, iar mai jos este, după cum era și tradiția, un fir de busuioc. Doar câteva dintre exponate, pe care le putem număra pe degete, au aparținut familiei Vieru, restul sunt culese din sat, dar și de prin alte părți. În clădirea alăturată sunt expuse copii ale fotografiilor, manuscriselor, documentelor, diplomelor poetului.

Satul Criva

Lângă sat este amplasată peștera „Emil Racoviță”, arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic. Pestera „Emil Racovita” este a treia peșteră ca lungime dintre peșterile de gips din lume și a șasea pe lista subteranelor gigantice de pe planetă. Este un monument al naturii de o importanta europeană, atat persoanelor ce se regasesc in turismul extrem, aceepta provocarile si sunt pasionati sa descopere, cat si specialistilor in domeniu.

Are o lungime a galeriilor subterane de peste 89 km si e dezvoltata in cateva nivele. Cu sali foarte mari: “Sala Cenusaresei”, “Sala cu coloane”, “Sala Daciei”, “Sala de o suta de metri” si galerii numeroase, ce alcatuiesc adevarate labirinturi subterane, te poti pierde lesne.

Personalitate marcantă, născută în satul Criva este Fiodor Senic (1863–d. 1917), politician țarist, deputat în Duma de Stat al celei de-a IV-a convocări din partea Basarabiei. A terminat școala auxiliară de două clase din Briceni. A fost ocupat preponderent în agricultură, deținând 18 zeciuieli, precum și trei case. Ulterior, a fost grefier al satului natal (1885-1892), apoi președintele curții și maistru de voloste (1893-1902). Înainte de a fi ales în Duma de Stat, a fost directorul băncii locale din Lipcani. Din 1909, a fost ales membru cu vot decisiv al adunării de zemstvo a ținutului Hotin.

Pensiunea „La Mămuca” din Criva
Începând cu anul 2020, cea mai nordică localitate a Moldovei dispune de o proprie pensiune. Deși lucrările încă nu s-au finalizat, pensiunea deja primește oaspeți și turiști care vor să facă cunoștință cu locurile pitorești de la nordul Moldovei și cu tradițiile autohtone.

Orașul Lipcani

Lipcani este un oraș din raionul Briceni, nord-vestul Republicii Moldova. Este cel mai vestic oraș din țară.

Personalități năăscute în Lipcani
Vasili Sobicevski (1838–1913), om de știință și profesor rus în silvicultură.
Iehuda Steinberg (1863–1908), scriitor evreu basarabean.
Iacob Gorski (1867–1935), cântăreț de operă și regizor de operă rus, ulterior român.
David Șeinis (1877–d. 1945), avocat, demograf-statistician și economist rus și sovietic.
Mihail Kaufman (1881–1946), jurnalist, traducător, scriitor și medic evreu.
Nikolai Zubov (1885–1960), ofițer naval rus, inginer, geograf, oceanograf și explorator polar.
Iacob Sternberg (1890–1973, poet, eseist, dramaturg, regizor de teatru rus, român, ulterior sovietic.
Moyshe Altman (1890–1981), scriitor român, ulterior sovietic.
Eliezer Greenberg (1896–1970), poet și critic literar american.
Moishe Oysher (1907–1958), cantor american și actor de teatru idiș.
Vera Hacken (1912–1988), scriitoare, traducătoare și memorialistă română și americană.
Fraydele Oysher (1913–2004), actriță de teatru și muzică idiș americană.
Alexander Grobman (n. 1927), agronom, om de știință în domeniul fiziologiei plantelor și botanist peruvian.
Victor Gațac (1933–2014), etnolog și folclorist moldovean și rus.
Mihail Muntean (n. 1938), profesor și doctor în științe istorice moldovean și rus.
Victor Alavațki (n. 1955), muzician și inginer de sunet sovietic și rus.
Sergiu Pușcuța (n. 1972), finanțist și om politic moldovean.
Au locuit în Lipcani
Morris Gisnet (1880–1960), scriitor, dramaturg și avocat american
Isaak Raboy (1882–1944), scriitor evreu american
Samuel Leib Blank (1891–1962), scriitor evreu american
Ițhak Orpaz (1921–2015), scriitor, poet și traducător israelian

Conacul și parcul Rosetti-Roznovan din Lipcani
Dintre atracţiile Lipcanilor, cel mai remarcabil este conacul și parcul Rosetti-Roznovan, monument de arhitectură de importanță națională. Edificiul datează din anii 1820 și, deși nu a putut face față trecerii anilor și necesită o renovare considerabilă, acest loc mai păstrează spiritul secolelor trecute.

Construcția a demarat la începutul secolului XIX, în timpul vieții contesei Ecaterina Rosetti-Roznovan (1785 – 1830). Acest conac este unul dintre primele edificii realizate în stilul arhitectural clasicist apărute în Basarabia. Conacul a fost reconstruit în 1870, iar la mijlocul anilor 1950 a fost transformat în spital.

 

Satul Pavlovca

Pavlovca este un sat din cadrul comunei Larga din raionul Briceni, Republica Moldova. În sat se află un parc, iar între Pavlovca și Larga se întinde o alee de tei — ambele monumente de arhitectură peisagistică.

Parcul din satul Pavlovca a fost fondat între anii 1900–1908 de către nobilul A. Krupenski.

Are o suprafață de 18,3 ha și este situat la aprox. 4 km de comuna Larga, din componența căreia face parte satul. Este o arie protejată din Republica Moldova, reprezentând un monument de arhitectură peisagistică. În 1998 se afla în administrarea Spitalului nr. 7 din satul Pavlovca al Ministerului Sănătății. Este cel mai nordic monument de arhitectură peisagistică din țară. Din punct de vedere al arhitecturii peisagistice, se consideră a fi al doilea cel mai valoros parc din țară, cedând doar parcului Țaul din raionul Dondușeni.

Distribuie articolul: