Să ne cunoaștem satele noastre, care sunt autentice și frumoase. De multe ori suntem interesați de istoria altor țări, dar ne neglijăm istoria țării și satelor noastre. Așa că, fii turist la tine acasă și descoperă legenda și frumusețea satului Crocmaz din raionul Ștefan Vodă.

Anual, pe data de 22 mai 2023 are loc Hramul satului Crocmaz. Cântece, dansuri, întreceri sportive, expoziții prezentate de Muzeul de Etnografie, Casa de Cultură și de Școala de Arte Olănești, filiala Crocmaz. Felicitări pentru 8 cupluri, care anul acesta își vor sărbători Nunta de Aur și pentru 14 omagiați-jubiliari cu prilejul împlinirii vârstei de 75 de ani.

Un album fotograf de la eveniment poate fi văzut aici.

 

În satul Crocmaz, r-nul Ștefan Vodă se mai păstrează din fântânile vechi de izvor, construite de bravii fântânari, cu mulți ani în urmă. Pe traseul ce duce din Moldova spre Ucraina, la răscruce de drumuri, în afara comunității, se află Fântâna Flăcăilor, construită în anul 1936, pe banii colectați în timpul urăturii prin sat a flăcăilor cu ceata ”Căluțul”. E fântână cu pompă. Pe drumul din vale, ce duce spre s.Tudora, îngrijită în trecut de familia Ustia și Iacob Nirean, în ultimii ani restaurată, amenajată, sfințită cu sprijinul feciorului Tudor din Chișinău, se găsește fântâna lui Chiurtu, foarte veche. Este amenajată cu banchete, cu răstignire, cu flori.

 

E fântână cu pompă. În râpa Iurt ne bucurăm de cișmeaua de pe vremea turcilor, vine din inima pământului, dintr-un mal din coasta satului. Se mai păstrează fântâna lui moș Fiodor Tulei, dar fără cumpăna de demult.

 

În râpa Iurt mai este fântâna lui Herdim, foarte veche, a cărei apă în trecut era folosită ca lecuitoare de mulți locuitori din Crocmaz, dar și din satele vecine. Cinste, slavă și veșnică pomenire vestiților fântânari din satul Crocmaz: Ștefan Bondari, Nicolae Gratii, Filip Chioru, Șura Doni, care au știut să găsească vâna izvoarelor, să clădească piatră pe piatră zeci de metri, până la izvor, au creat adevărate opere de artă – fântâni cu cumpănă, cu ciutură, cu cârlig, cu scripete, cu pompă manuală; cu colac din lemn, din piatră.

Legenda Cișmelei din satul Crocmaz:

Pe malul dinspre satul Crocmaz al râpii Iurt, în partea de vest, chiar de sub grădinile babei Hana Șincarenco și ale lui moș Fedot Malcoci, curge de sute de ani, printr-o țeavă, printre pietre un șuvoi puternic de apă de izvor numit Cișmea. Spun bătrânii că au apucat-o de demult. Cică a fost construită pe vremea turcilor. Apa din Cișmea se varsă în pârăul Iurt, care curge în Nistru. Apa Cișmelei e foarte rece, limpede, gustoasă, pe timpuri forma un iaz pentru păsări, pentru adăpatul vitelor ce aparțineau gospodarilor din preajmă.

E un loc frumos, cu pădure de salcâmi, măslini, așternut cu un covor verde-mătăsos. Aici vin oamenii la odihnă, la sărbătoarea Duminica Mare, când Cișmeaua este sfințită. Bravo vecinilor din preajma ei, care au grijă de izvor, îl curăță, îl păstrează, adună localnicii la sfințirea lui. La 12.06.2022, de Duminica Mare, a fost sfințită Cișmeaua.

 

În anul 2022, pe data de 12 iunie, de Duminica Mare, a fost sfințită Cișmeaua satului Crocmaz.

 

Cișmeaua de la Iurt, se zice, e de pe vremea turcilor. Sătenii din preajma cișmelei au avut grijă de izvor, îl curăță, îl păstrează, adună localnicii la sfințirea lui. Un album foto poate fi văzut aici.

Râpa Iurt din satul Crocmaz – legendă
Iurt este o râpă foarte veche în partea de vest a satului Crocmaz, r-nul Ștefan Vodă. Este denumire turcească, de la cuvântul iurtă (locuință temporară). Această râpă era ca o cetate naturală, unde se dislocaseră hoardele turcești, păzite de malurile râpii, de copaci umbroși, ce creșteau în preajmă. Turcii aveau apă din belșug: de băut – din fântâna de izvor, de la Cișmea, pentru alte necesități foloseau apa pârăului, care curgea de la începutul râpii, numit Coada Iurtului și se varsă în râul Nistru.
Râpa este foarte bogată în plante, ierburi, tufari, copaci, în viețuitoare – animale, insecte, păsări. De mai mulți ani aici crește o pădure de salcâmi, sădită de locuitori. Locul pitoresc atrage locuitorii satului la odihnă în zilele de sărbătoare, iarna la săniuș. Și astăzi se mai găsesc rămășițe de lulele, de vase din lut, folosite de turci secole în urmă.
Un album fotografic al iurtei, care este o râpă foarte veche în partea de vest a satului Crocmaz, r-nul Ștefan Vodă, poate fi văzut aici.
În context, vă reamintim interviul realizat cu Eugenia Clașevici de la muzeul din localitate. Putem vorbi mult despre portul popular specific raionului Ștefan Vodă, satului Crocmaz din trecut, când toate hainele se pregăteau manual. Din interviul cu localnica, aflăm multe informații locale.
Totodată, vă recomandăm câteva filmulețe video despre satul Crocmaz realizate de Anatol Talchiv.

Vizionare plăcută!

Sursa pozelor și informațiilor este pagina de Facebook a Muzeului de Etnografie Crocmaz.