Fii turist la tine acasă și planifică o călătorie la celebrul sat din raionul Edineț. Satul Fetești din raionul Edineț a fost atestat la 3 iulie 1573.

Poetul și publicistul Anatol Gujel scria:
„Ați auzit de Draghiște? Dacă nu, vă sfătuiesc s-o vedeți, numaidecât. Opriți-vă la Fetești. La o azvârlitură de băț de Vaea Hrișenilor începe o pădure fără pereche. Acolo curge Draghiștea. Poate, singurul râu de pe pământ, care poartă neîntrerupt, numele iubitei.”

 

Cele mai frumoase locuri Draghiștea le străbate pe segmentul dintre Trinca și Fetești, niște priveliști cu adevărat încântătoare. Ba că, izbindu-se de pietroaie enorme, e nevoită să sară de pe un prag pe altul, ba că e strânsă ca un chingi înalte, ba că își lărgește brusc albia, ca apoi tot atât de brusc să și-o strâmtoreze la limită, ba ca la fel de vertiginos coboară prin tufari și păduri dese… Schimbându-și peisajele la tot pasul, râul Draghiștea intrî în Fetești. Natura a creat o trecătoare foarte pitorească de 68 hectare, mai ales, pe malul stâng al Draghiștei. Stânci înalte, pleșuve, adesea total dezgolite, cu grote și peșteri aproape inaccesibile, pe sub care vuiesc încontinuu Draghiștea și numeroase izvoare printre copaci și tufari, alcătuiesc un adevărat montan.

 

Cea mai înaltă altitudine se află în partea dreaptă a Draghiștei și urcă până la 248,1 m deasupra nivelului mării, iar stânca cea mai înaltă de pe malul stâng e Stânca Rediului – 230 m.

 

Se știe că Feteștii de azi inițial au purtat numele de Hrițeni, Grițeni, Hrătăni, Hriteni, Hritinii, apoi Fedeștii, Fitești, Feteștiu, dar e posibil că și Hrițcova, conform unui hrisov din 1440, ori nu degeaba până azi aici există și toponimul Valea Hrițenilor.
Informații curioase ne oferă un ispisoc de la Radu Mihnea Voievod din 20 aprilie 1617, care susține că pentru moșia satului Feteștii pe Prut erau ispisoace de la Alexandru Voievod, Petru Voievod, Aaron Voievod și Irimia Vodă.

Moșia aceasta, pe parcurs, a avut, ca și celelalte, mai mulți stăpâni, dar satul era mic. Administrația militară rusă în 1774 fixează aici 23 de gospodării, din care numai cea a preotului Andrei e scutită de bir țarului rus. Chiar și vornicul Gheorghiță Scoarță este impus să plătescă birul. În anul 1817 o jumătate de sat era de stat, iar altă jumătate – răzășească, moșia lui era alcătuită din 350 fălci de fâneață, 350 de fălci de arătură, 210 – imașuri, 50 – de pădure, o livadă, o moară, care aparținea preotului. Satul întrunea 109 gospodării, 10 văduve și 19 burlaci.

În anul 1861 se deschide școala parohială bisericească, iar în 1862 se deschide școala populară. Natalitatea de la mijlocul secolului XIX pe cât de mare, dar de rând cu ea, mortalitatea. Dar cum se prezintă acești doi indicatori în anii 1886 și 1872: 24 și 12, apoi 34 și 19.

În anul 1870 satul număra 144 de case cu 676 de oameni (334 de bărbați și 342 femei). Ei dispuneau de 101 de cai, 338 de vite cornute mari, 66 de oi și trăiau destul de sărac. Și apoi, îi mai chinuiau fel de fel de epidemii. Mai trebuiau să țină pe spinarea lor și ofițeri și soldați ruși, care veneau să-i bată pe turci.
Abia în anul 1904 e terminată clădirea specială pentru școala populară, care se deschide în 1905, în sat erau 280 de case cu 1872 de suflete.

Când în 1940 în Basarabia din nou au intrat rușii, satul avea 2172 de oameni, inclusiv 2130 de români moldoveni, 20 de ucraineni ș. a. Dar ei au intrat cu legi și ambiții noi. Cu ei a venit sângerosul război din 1941-1945, ei au adus masivele represalii, ei au introdus noua formă de gospodărire agricolă. Cândau venit în Fetești, în primul rând l-au băgat pe 10 ani de închisoare pe fostul primar Simion Munteanu pe motiv că era membru al Partidului Național-Liberal. Plus la asta, i-au deportat familia în regiunea Kokcetav: soția Anastasia Munteanu cu 4 feciori și fiica de 5 ani. Aceeași soartă a avut-o și alt fost primar, Ilie Ursan, membru al aceluiași partid, și familia lui. Ambele familii au fost eliberate doar în 1956 și 1962.
În anul 1949 u loc deportări masive, mai ales, în regiunea Kurgan, fiind ridicați din casele lor pentru că erau chiaburi, martori ai lui Iehova și că nu puteau achita impozitele.

 

Feteşti este un sat şi comună din raionul Edineţ. Satul are o suprafaţă de circa 4.01 kilometri pătraţi, şi un perimetru de 11.20 km. Comuna Feteşti are o suprafaţă totală de 31.11 kilometri pătraţi, avînd un perimetru de 27.42 km. Feteşti este unicul sat din comuna cu acelaşi nume, fiind situat la 18 km de oraşul Edineţ, la 30 km de staţia de cale ferată Brătuşeni şi la 220 km de Chișinău.

În preajma satului sunt situate două obiective naturale protejate de stat: rezervația peisagistică Fetești la nord-vest și defileul Fetești la sud-vest, ultimul fiind o arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.

Colegul nostru, Vadim Șterbate, de la ziarul sorocean Observatorul de Nord a realizat un clip video de la Fetești.

 

Sursa informației este volumul 6: literele Dre – G din Localitățile Republicii Moldova, apărut la Chișinău în anul 2006.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: