De ce rezistă ucrainenii, de ce rămân tancurile ruseşti fără benzină, ce „aşi” are în mânecă Putin în războiul din Ucraina şi ce îl opreşte să șteargă Kievul de pe faţa pământului sunt întrebări la care a răspuns pentru „Adevărul” Ionuţ Şutea, expert în intelligence, specializat pe sisteme militare şi conflicte armate.

Imaginea văzută până acum, în media, a războiului din Ucraina este formată din nişte elemente care alcătuiesc un puzzle incomplet: rezistenţa incredibilă a ucrainenilor, şiruri de tancuri/maşini ale armatei ruse distruse pe şosele ucrainene, bombardamente aeriene în oraşe, un tanc rusesc în pană de benzină, temuţii luptători din Cecenia, civili care primesc arme de război pe străzile din Kiev, sancţiuni din ce în ce mai dure ale comunităţii internaţionale şi ridicarea gradului de alertă în Rusia pentru armamentul nuclear, scrie adevarul.ro.

Rezistenţa nesperată a ucrainenilor

„Cred că suntem surprinşi de rezistenţa ucraineană doar pentru că am supraestimat puterea militară a Rusiei şi i-am subestimat, colectiv, pe ucraineni. Ar fi trebuit să ştim că forţele armate ale Ucrainei nu mai sunt cele din 2014 şi acum sunt foarte experimentate”, susţine Şutea.

După pierderea Crimeei, armata a întreprins un proces profund de reformă cu suportul NATO şi al SUA; armata s-a profesionalizat şi a încercat să atingă standardele NATO în cât mai multe privinţe. În plus, ucrainenii sunt foarte experimentaţi şi căliţi în luptă după ce i-au înfruntat pe ruşi în Donbas. Au fost câteva ofensive acolo, mai ales în 2014 şi 2015, când ucrainenii au rezistat eroic, ca şi acum, explică expertul militar.

„De atunci până astăzi ucrainenii i-au studiat îndeaproape pe ruşi şi şi-au făcut temele. Au demonstrat că sunt o armată profesionistă. Au absorbit rapid armele anti-tac şi sol-aer portabile primite de la statele NATO şi le folosesc excepţional”, relatează expertul. Cel mai mare atu al armatei Ucrainei este „voinţa de a rezista, iar acest lucru contează chiar şi în războiul modern”, spune Şutea.

Punctele forte ale Ucrainei 

„Sprijinul NATO şi mai ales al Statelor Unite i-a ajutat mult pe ucraineni să-şi depăşească limitările tehnologice şi structurale. Donaţiile de armament, vedem în teren, fac minuni, iar soldaţii ucraineni par să execute „playbook-ul” tactic cu stricteţe – ambuscade foarte reuşite, atacuri prin flancuri, menevere bine excutate”, spune expertul.

El constat că ucrainenii au citit foarte bine pregătirile şi tacticile ruseşti: „Ştiau l-a ce să se aştepte şi au anticipat fiecare mişcare.” 

„Industria naţională de apărare este un alt atu al Ucrainei. Ucrainenii au moştenit multe fabrici de armamente din perioada sovietică şi au reuşit să le menţină în funcţiune. Acest lucru permite Ucrainei să producă, să întreţină şi să îşi actualizeze sistemele militare, inclusiv avioanele de vânătoare”. Mai mult, ucrainienii lucrau la două sisteme foarte promiţătoare, rachetă anti-nava Neptun şi racheta balistică cu rază scurtă Hrim”.

„Au un mic inventar al acestor arme şi cred că la momentul potrivit le vor folosi. Asta ar putea fi un joker card prin care Ucraina ar putea rănii puţin Rusia, dacă ruşii escaladează războiul”, explică el.

De asemenea, ajutorul cu bani şi cu armament din partea UE şi a ţărilor NATO. „Este un suport absolut esenţial. Ucraina nu poate suferi niciun fel de blocaj în furnizarea de armament. Fiecare cartuş, fiecare rachetă Javelin este pusă în joc. Un blocaj logistic, în special de alimentarea cu echipament avansat cum ar fi rachetele anti-tanc sau sol-aer ar periclita rezistenţa ucraineană”, concluzionează expertul.

„Putin a încercat să obţină cât mai mult cu cât mai puţin efort” 

Faptul că a eşuat în războiul-fulger nu înseamnă că Putin nu mai are „aşi” în mânecă.

„Cele mai bune formaţiuni ale Rusiei sunt angrenate în conflict, însă acestea nu au fost valorificate. Putin a încercat să obţină o „economie a forţei”, adică să obţină cât mai mult cu cât mai puţin efort, iar acest plan „a ricoşat”, explică Şutea.  De ce au eşuat ruşii? „Au trimis forţe de asalt-desant şi operaţii speciale într-o serie de atacuri aeropurtate, sinucigaşe, să captureze aeroporturile din jurul Kievului. Aceste atacuri au fost lansate, deşi Rusia nu obţinuse superioritate aeriană, iar forţele terestre ale Ucrainei nu erau atacate de la sol, deci au fost libere să doboare elicopterele ruseşti”, spune specialistul.

De asemenea, o mare eroare a fost folosirea unităţilor militare din districtul militar estic, prezente în Belarus, să atace Kievul: „Acestea sunt, probabil, cel mai prost echipate unităţi din armata rusă, dar şi cele mai uşoare din punct de vedere al vehiculelor. În asaltul spre Kiev ar fi fost nevoie de mai multe tancuri”.  În ciuda faptului că în Karkov ruşii au trimis Armata 1 de tancuri, probabil cel mai bine echipată formaţiune blindată din armata rusă, fără sprijin aerian apropiat, acestea nu au putut avansa.

De ce rămân tancurile ruseşti în pană de combustibil

Temutele forţe speciale Spetsnaz sunt angrenate în luptă, dar nu au avut, deocamdată, un impact major. Şutea crede că în următoarele zile Spetsnaz vor lupta pentru distrugerea sistemelor de apărare anti-aeriană ale Ucrainei şi a camioanelor de aprovizionare venite dinspre ţările NATO.

Despre detaşarea trupelor cecene pe frontul de nord unde ruşii au suferit mari pierderi, expertul susţine că este „o măsură fără risc politic pentru Putin, deoarece populaţia rusă nu va fi prea îndoliată de pierderea lor”. De asemenea, s-a mizat pe impactul psihologic, având în vedere că forţele lui Kadyorv sunt cunoscute pentru brutalitatea lor. Imaginile cu tancuri ruseşti rămase fără combustibil ne spun că generalii ruşi au fost mult prea optimişti şi nu făcut un plan logistic cu bătaie lungă, crede Şutea.

„Cel mai probabil, ei se aşteptau să fie în Kiev în maximum 48 ore, şi că armata rusă îşi va furniza mare parte din logistică pe teritoriu ucrainean”. Aceste incidente ne mai spun că armata ucraineană a lovit puternic liniile de aprovizionare ruseşti.

„Asul” din mâneca lui Putin

„Asul” din mânecă al lui Putin este mai degrabă un „ciocan”, căci asta va urma dacă ucrainenii vor continua să reziste, crede Şutea. „Putin va cere armatei să utilizeze la o scară largă rachete balistice, în special de tip Iskander, şi aviaţia rusă. Această nouă campanie va fi mult mai brutală şi va avea ca obiectiv să rupă voinţa armatei şi a populaţiei de a rezista. Cei ce au urmărit operaţia rusească în Alep ştiu ce ar putea urma”.

Pentru a evita un scenariu Alep, ucrainienii trebuie să nu fie înconjuraţi în Kiev, iar NATO să-i aprovizioneze constant cu rachete sol-aer, dar şi aer-aer pentru avioanele ce încă sunt funcţionale.

„Menţinerea în viaţă a aviaţiei ucrainene (cât a mai rămas din ea) va fi un factor important. Dacă avioanele ruseşti vor bombarda Kievul cu bombe cu cantitate ridicată de explozibil, o vor face de la rază scurtă, şi nu rachete aer-sol. În acest scenariu piloţii ucraineni trebuie să poată intercepta avioanele ruseşti”, explică Şutea.

Dacă ruşii folosesc rachete balistice sau artilerie grea, Ucraina nu prea va avea soluţii să se apere, crede expertul. „Nu ştim dacă sistemele S-300 ale Ucrainei au supravieţuit primei zile de război, şi dacă da, câte? De asemenea, nu ştim dacă sunt eficiente împotriva rachetelor Iskander, ce urmează o traiectorie aero-balistică şi sunt capabile să facă manevre evazive în faza terminală”, completează el.

Împotriva artileriei există un singur răspuns, sistemul „Iron Dome” din Israel, însă este prea târziu, iar israelienii deja au refuzat vânzarea acestui sistem către Ucraina, mai spune specialistul.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: