În contextul Zilei Internaționale a Științei, BNRM invită doritorii să viziteze expoziţia de documente  cu genericul Academicieni din Basarabia şi Transnistria.

Expoziţia cuprinde 110 documente ce reflectă microbiografiile şi opera științifică a personalităţilor care au contribuit esențial la dezvoltarea științei și culturii naționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea până în prima jumătate a secolului al XX-lea, astfel, demonstrând continuitatea gândirii ştiinţifice pe acest meleag.

Încă în perioada timpurie de existenţă a statului moldovenesc au început să apară celule şi personalităţi de ştiinţă şi cultură care au iniţiat şi au conturat gândirea ştiinţifică în Ţara Moldovei. Constituirea cadrului organizatoric al creativităţii ştiinţifice în Basarabia se observă abia la intersecţia secolelor XIX-XX, când a început procesul de creare a societăţilor ştiinţifice şi editarea de către acestea a publicaţiilor ştiinţifice proprii.

Generaţiile basarabene şi transnistrene din ultima treime a secolului al XIX-lea au promovat o pleadă de personalităţi marcante, care au lăsat amprente impresionabile în istoria ştiinţei şi culturii, publică şi politică nu numai în Basarabia, ci şi în afara ei.

Printre aceste personalităţi se înscriu aşa figuri ca: geograful şi climatologul Lev S. Berg (1876-1950), istoricul Ştefan Ciobanu (1883-1950), agrologul Nicolae A. Dimo (1873-1959), astrofizicianul Nicolae N. Donici  (1874-1956), istoricul Iustin Frăţiman (1870-1927), istoricul şi heraldistul Paul Gore (1875-1927), specialistul în domeniul viticulturii Ştefan Gonata (1838-1896), publicistul, poetul şi militantul mişcării naţionale Pantelimon Halippa (1883-1979), scriitorul, folcloristul, cercetătorul în diverse domenii ale ştiinţei Alexandru Hajdeu (1811-1872), filologul, istoricul Bogdan Petriceicu Haşdeu (1838-1987), fizicianul Ion Inculeţ (1884-1940), istoricul Nichita Smochină (1894-1980) etc.

Printre primii fondatori ai Academiei Române au fost desemnaţi, la 22 aprilie 1866, basarabenii Alexandru Hajdeu (1811 – 1872), scriitor, jurist, istoric; Constantin Stamati (1789-1869), scriitor, iluminist care mai apoi îşi prezintă demisia din motivul vârstei înaintate, fiind, în 1867, înlocuit de Ştefan Gonata (1838 – 1896).  Ioan Străjescu ( – 01873, nobil basarabean ales la 11 septembrie 1867, membru al comisiei care urma să facă propuneri ,, pentru regularea ortografiei române”.


În evoluţia ştiinţei în Basarabia şi Transnistria se observă un anumit progres, identificat prin obţinerea unor realizări relativ vădite pentru vremurile de atunci: prin încadrarea oamenilor de ştiinţă din Basarabia şi Transnistria în comunitatea ştiinţifică rusă şi de peste hotare, fiind aleşi ca membri ai diferitelor societăţi ştiinţifice, ai Academiilor de Ştiinţe din mai multe ţări, profesori la instituţiile de învăţământ superior; prin publicarea lucrărilor ştiinţifice în diverse publicaţii de prestigiu, fapt ce denotă recunoaşterea valorilor ştiinţifice şi a contribuţiei oamenilor de ştiinţă din Basarabia la formarea tezaurului ştiinţific.

Expoziția poate fi vizitată începând cu 10 noiembrie până la 15 decembrie 2023 la Biblioteca Națională (str. 31 august 1989, 78A, blocul central, spațiul expozițional etajul 2).

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: