Psihologa și psihoterapeuta Cezara Dilevschi s-a declarat indignată după ce, în cazul Ludmilei Vartic — educatoarea decedată în urma unei presupuse sinucideri — prima avocată a rudelor a menționat posibilitatea realizării unei expertize psihiatrice post-mortem, scrie UNIMEDIA.

„Rupe din mine! Orice evaluare sau expertiză psihologică ori psihiatrică se face cu omul în viață! Tot mai multe aberații pe acest caz!”, a scris Cezara Dilevschi într-o postare pe rețelele sociale.

„Rupe din mine! Cum poți face expertiza psihiatrică post mortem?!!! Dacă orice evaluare/expertiza psihologică/ psihiatrică se face cu om viu!

In anumite contexte se poate realiza o formă de analiză post-mortem, dar este diferită de o evaluare psihiatrică a unui om viu.

O analiză psihiatrică (nu evaluare!!!) post-mortem este de obicei o evaluare medico-legală sau de psychiatry-forensic, folosită în scopuri diagnostice retrospective, cercetare sau în cadrul unui caz juridic.

Nu poate determina starea mentală a persoanei în momentul decesului exact!!!

Ci poate oferi inferențe pe baza informațiilor disponibile.

Poate include:

1. Revizuirea dosarelor medicale, istoricului psihiatric, declarațiile celor apropiați și a altor circumstanțe ale decesului.

2. Interviuri cu rude sau persoane apropiate (dacă este permis).

3. Evaluări toxicologice și neuropatologice post-mortem (de exemplu, prezența substanțelor, leziuni cerebrale, alte patologii relevante).

4. Ipoteze diagnostice retrospective, cu limitări semnificative datorită lipsei posibilității de evaluare directă a simptomelor în timpul vieții.

Analiza este destul de limitată deoarece:

1. Nu poate reproduce sau verifica exact starea psihică a persoanei în momentul decesului.

2. Concluziile sunt mereu efecte de inferență, cu incertitudine din cauza lipsei intervievării în direct, a subiectivității istoricului și a variabilității factorilor psihici.

Ea poate fi utilizată ca analiza

– în anchete medico-legale pentru a sprijini concluziile unei cauze de deces sau complicații asociate.

– în cercetare științifică (derulare a unor teme ca schizofrenia, tulburările afective, neuropatologia asociată).

– în evaluări de risc sau studii de validated risk factors în context legal.

Tot mai multe aberații pe acest caz!”, a scris Cezara Dilevschi.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: