Fostul premier al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a fost audiat în ședința din 8 mai în dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, unde au fost abordate subiecte ce țin de finanțarea studiilor fiului său în Marea Britanie, zboruri cu avioane private, închirierea spațiilor Ambasadei Moldovei la Moscova și utilizarea numerelor diplomatice în Rusia. În fața instanței, a depus mărturii și fostul ministru al Economiei, Valeriu Lazăr, care a vorbit despre contextul concesionării aeroportului și relațiile cu Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, relatează Ziarul de Gardă.

În cadrul ședinței s-a respins cererea cu privire la o expertiză suplimentară asupra prejudiciului cauzat statului în urma concesionării Aeroportului.

Prim-ministru al R. Moldova (2013-2015) și ministrul al Afacerilor Externe și Integrării Europene (2009-2013), Iurie Leancă a fost întrebat de procurorul Muntean despre legăturile acestuia cu fugarul Ilan Șor. Iurie Leancă a declarat că l-a cunoscut pe Ilan Șor după ce a fost făcută propunerea ca acesta să fie numit consul onorific al Republicii Moldova în Federația Rusă în timpul mandatului acestuia la Externe.

„Domnul Filat mi l-a prezentat (pe Ilan Șor, n.r.) în calitate de om de afaceri cu relații bune în elita politică și culturală a Federației Ruse”, a precizat Leancă.

Fostul premier a fost întrebat și despre transferurile efectuate de către niște companii ale căror beneficiar efectiv era Ilan Șor, pentru a fi achitate studiile din Marea Britanie ale feciorului său, în 2012.

„Am avut o înțelegere principială cu colegii de la «Ascom», în special cu domnul Stati, care îmi este naș (în 2001, Leancă a devenit vicepreședinte „Ascom” – compania lui Anatol Stati, n.r.). Din dosar am aflat că au fost două transferuri, în 2016, în valoare de circa 40.000 de dolari. Colegul meu de atunci și acum de la «Ascom», a folosit și companiile «Ascom-ului» pentru a face transferurile”, a spus acesta.

Leancă a menționat că în 2011-2013, când ocupa funcția ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, a folosit „avionul care aparținea «Nobil Air»”, fosta firmă de aviație a lui Ilan Șor. Iurie Leancă a povestit cum a zburat la Kiev, la finala Campionatului European de fotbal din anul 2012. „Am avut invitația din partea domnului Poroșenko (Petro Poroșenko, fost președinte al Ucrainei, în 2012 a ocupat funcția de ministru al Comerțului și Dezvoltării Economice, n.r.). El mi-a trimis invitație și pentru băieții mei. Înțelegerea a fost să zbor cu domnul Filat. Cu câteva ore înainte de zbor, m-a sunat cineva din Cancelaria Guvernului și mi-a zis că nu zbor cu ei, cu ei voi reveni înapoi și să merg la aeroport că acolo este un avion cu trei locuri”, a menționat Leancă.

Fostul premier a mai relatat cum a zburat cu Ilan Șor la Bruxelles, împreună cu Natalia Gherman, pe atunci ministră a Afacerilor Externe și Integrării în Guvernul Leancă. El a explicat că deplasarea a fost de serviciu și pentru a „economisi timp, pentru că era escală la Viena”, acesta a acceptat propunerea lui Șor de a zbura împreună, care avea și el zbor spre Bruxelles, deși Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene avea deja cumpărate biletele. „Statul nu a fost prejudiciat în niciun fel”, a spus el.

„Am participat la circa 20 de ședințe unde a participat și Ilan Șor. Eu niciodată nu am negat că am avut o anumită legătură cu el (Ilan Șor, n.r.) și am spus asta și în spațiul public, atunci când eram activ în politică. Pe subiectul concesionării n-am avut nicio discuție cu el. Că a fost numit președinte al Consiliului de administrare al «Avia Invest», am aflat din presă. Pe subiectul «Fraudei bancare» am avut doar o întâlnire, în context instituțional”, a menționat Leancă.

Leancă a fost întrebat și despre acordarea unor numere diplomatice unor artiști din Rusia. „Ceea ce a fost mediatizat în spațiul public a fost că Ilan Șor ar fi avut și, eventual, familia lui, numere diplomatice. Când în spațiul public au apărut astfel de zvonuri, știri, țin minte bine că l-am sunat pe directorul Centrului Național Anticorupție, Viorel Chetraru, și l-am rugat să detașeze ofițeri la Moscova pentru a verifica existența sau lipsa unor astfel de acțiuni din partea Ambasadei”, a relatat Leancă.

Întrebat de judecătoarea Ana Cucerescu dacă a fost sau nu constatată eliberarea numerelor de înmatriculare pentru artiștii străini, Leancă nu spus că „nu țin minte”.

În 2013, Ziarul de Gardă a scris că Ilan Șor, împreună cu soţia sa, cântăreaţa Jasmin, circulau prin Moscova cu numere diplomatice și că au pus stăpânire şi pe proprietăţi ale Ambasadei R. Moldova din Rusia. Conform unor surse, restaurantul „Moldova”, aflat în incinta hotelului care aparţine Ambasadei, ar fi fost dat în chirie unei firme care aparţinea familiei Șor.

Procurorul Victor Muntean l-a întrebat pe Leancă ce știe despre darea în locațiune în perioada 2012– 2013 a unor imobile către companiile al căror beneficiar efectiv era Ilan Șor. „În 2009 știam că spațiile ambasadei sunt date în chirie la entități comerciale. Atunci am cerut ambasadei să tripleze tarifele pentru chirie. La Moscova, din păcate, asta era o practică stabilă. În mod normal, nu este o practică obișnuită, doar la Moscova aveam astfel de spații și sedii ca să fie asigurată o sursă de existență pentru ambasadă”, a precizat fostul premier.

În cadrul ședinței, Iurie Leancă a mai fost întrebat despre relația sa cu Vladimir Plahotniuc. El a menționat că a avut câteva întâlniri cu acesta la ședințele comune a Alianței pentru Integrare Europeană din 2010 la care au participat reprezentanții a patru partide ce făceau parte din alianța politică. Mai mult, Leancă susține că nu ar fi avut întâlniri personale cu Vladimir Plahotniuc. Fostul prim-ministru a insistat că nu a știut nici despre faptul că Serghei Iaralov a fost în 2013 consilier al ministrului de atunci al Economiei, Valeriu Lazăr.

„În 2018, în calitate de președinte al Parlamentului, am zburat împreună cu domnul Plahotniuc și domnul Candu la Washington în vizită de serviciu. În cadrul acelei vizite, am avut întâlniri cu membrii Congresului. Am avut prezentare la Consiliul Atlantic. A fost o cursă charter. Înapoi am venit singur”, a declarat Leancă.

La ședința din 8 mai a depus mărturii și Valeriu Lazăr, cel mai longeviv ministru al Economiei din R. Moldova, deținând această funcție în 2005-2006, 2009-2010 și 2010-2014. Lazăr a menționat că „niciuna din alegațiile acuzării nu corespund realității” privind existența unor acțiuni ilegale ale acestuia în calitate de ministru al Economiei în procesul realizării proiectului de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău.

„Acțiunile mele au avut scopul de atragere a capitalului financiar și managerial pentru asigurarea dezvoltării aeroportului. (…) Nu în ultimul rând, am acționat în interesul bugetului public național prin creșterea la nivel cumulativ a sumelor taxelor, plăților, contribuțiilor fiscale, ca efect al proiectului de concesionare”, a spus fostul ministru.

Concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău a reprezentat transferul dreptului de gestionare a activelor aeroportuare către compania „Avia Invest” pentru 50 de ani, semnat în august 2013, beneficiarul final fiind Ilan Șor.

La 2 mai 2023, Procuratura Anticorupție a anunțat că a trimis în judecată dosarul în care statul ar fi fost prejudiciat cu peste 392 de milioane de lei în urma concesionării Aeroportului Internațional Chișinău. În dosar figurează opt persoane: fostul prim-ministru al R. Moldova, Iurie Leancă; ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr; fostul director general al Agenției Proprietății Publice (APP), Tudor Copaci; fosta directoare adjunctă a APP, Angela Susanu; fosta șefă adjunctă a Direcției administrarea proprietății publice a APP, Maria Șendilă; ex-directorul general interimar al Întreprinderii de Stat (Î.S.) „Aeroportul Internațional Chișinău”, Petru Jardan; fostul director financiar al întreprinderii, Alexandru Ciutac; șefa Serviciului analiză economică a Aeroportului Internațional Chișinău, Alla Țubari.

Procuratura susține că inculpații au concesionat în 2013 Aeroportul Internațional Chișinău în interesul unei „organizații criminale”. Ei riscă închisoare de la patru la opt ani, cu privarea de  dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani. Procurorii mai spun că Iurie Leancă, Valeriu Lazăr, Tudor Copaci și Petru Jardan ar fi micșorat procentul din profit care urma să ajungă în bugetul de stat în urma concesionării aeroportului –  de la 8% la 1%, iar concursul ar fi fost mimat, statul fiind prejudiciat.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: