Moldovenii se simt cel mai puțin discriminați în relația cu băncile, magazinele, instituțiile publice și în familie, în timp ce viața politică, spitalele, policlinicile și poliția sunt percepute drept principalele medii în care are loc discriminarea. Datele se regăsesc în cea de-a cincea ediție a Studiului privind percepția asupra drepturilor omului în Republica Moldova, scrie Moldova1.

Datele au fost analizate prin perspectiva a două dimensiuni principale: identificarea și observarea situațiilor de discriminare în zece contexte distincte ale vieții sociale, precum și evaluarea nivelului de respectare a egalității de gen în procesul de realizare profesională și personală.

Astfel, 61% dintre respondenți afirmă că dreptul la egalitate și nediscriminare este respectat în mare sau foarte mare măsură. Totodată, fenomenul discriminării continuă să fie perceput ca fiind prezent într-o serie de contexte ale vieții cotidiene. În medie, 17% dintre respondenți apreciază că astfel de situații au loc des sau foarte des.

Principalele medii în care este menționată discriminarea sunt viața politică (25%), instituțiile de ocrotire a sănătății (22%), domeniul protecției sociale și interacțiunea cu poliția (18%).

La polul opus, cazurile de discriminare nu sunt percepute ca un fenomen des întâlnit în relația cu băncile și magazinele (80%), în cadrul familiei (74%), în relația cu autoritățile publice (73%), la locul de muncă și în instituțiile educaționale (70%).

Sondajul relevă faptul că 69% dintre respondenți au fost martori la cel puțin un caz de discriminare în cele zece contexte măsurate în ultimele 12 luni, în timp ce 31% nu au observat nicio situație de discriminare sau nu își aduc aminte. Totodată, 42% au raportat că s-au confruntat personal cu asemenea situații des sau foarte des.

Profilul persoanei care observă incidente de discriminare, conform analizei aprofundate a studiului, arată că aceasta provine din regiunea Centru (83%), este tânără (83%), are un nivel înalt al studiilor (79%), face parte din grupul etnic majoritar (71%), are familie cu copii minori (78%) și este informată despre drepturile omului (72%).

Cercetarea a fost realizată la nivel național, cu excepția regiunii transnistrene și a inclus respondenții din mediul rural și urban, acoperind în total 144 de localități din Republica Moldova. Marja de eroare constituie ±3.1%.

Colectarea datelor s-a desfășurat în perioada 17 decembrie 2025 – 13 februarie 2026.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: