A crescut în suburbia Chișinăului, în comuna Grătiești, și se gândește cu mare drag la vacanțele de vară din copilărie când, fie mergea în tabere din Transnistria, fie se juca alături de prietenii săi afară, când mergeau împreună la „furat” de cireșe și la scăldat. Din îndepărtatul București, unde își construiește o frumoasă carieră în muzică, Mark Stam vine cu „amintiri din copilărie”.

Mark își amintește că „aveam diverse jocuri cu mingea sau construiam mini-cabane, din crengi. Apoi strângeam nuci și porneam la război. Ne <împușcam> cu ele. Ne mai și răneam, pentru că dureau, nu glumă, mai ales dacă ne mai nimeream și în ochi. Bineînțeles că ne ceream scuze și îl rugam pe rănit să nu spună nimic părinților. În orice caz, umblam cu ceva vânătăi pe noi”, se amuză acum artistul.

Juliturile, rănile și vânătăile mai aveau și alte surse, spre disperarea mamei lui. Puțini sunt cei care știu că Mark a făcut parkour. 

„Ne-am apucat la un moment dat să facem parkour pe garaje. Ne mai uitam și pe YouTube și încercam să imităm, ne mai și filmam câteodată. În plus, eram un mare cățărător, toți copacii mi se păreau o provocare și desigur că se mai rupeau crengile și eram mereu julit, iar mama mă certa mereu, îmi spunea că sunt neîndemânatic”.

În adolescență, artistul Global Records și Spoiala Brothers a început să lucreze în vacanțele de vară, în special pentru a avea banii lui și a-și cumpăra un telefon mobil. Tatăl său este antreprenor, iar mama lui, fostă profesoară de fizică, s-a retras din învățământ pentru a avea grijă de copii, de fratele lui Mark și, opt ani mai târziu, de el.

„Când eram la liceu nu voiam să cer bani părinților, mă simțeam foarte incomod. Așa că mi-am dorit mult să mă angajez și primul meu job a fost la firma de curierat a fratelui meu. Am lucrat aici cam un an, dar cu pauze, pentru că aveam de studiat și la liceu”, povestește Mark.

Distribuie articolul: