Problemele de greutate sunt des cauzate de condiția psihologică a unei persoane. Mâncatul pe fond nervos este una din afecțiunile cauzate de stres, anxietate, diverse traume emoționale, iar dr. în psihologie Aurelia Balan explică cum se manifestă această tulburare și care este ieșirea din situație.

Mâncatul compulsiv este o tulburare caracterizată prin consumul incontrolabil de hrană prin care bolnavul încearcă să facă față stresului și altor emoții negative, că apoi să fie cuprins de un sentiment profund de vinovăție. Tulburarea afectează un procent mai mare din populație decât bulimia și anorexia împreună și, potrivit statisticilor medicale, afectează aproximativ 2 % din populația globului, bărbați și femei de toate vârstele.

Diagnosticul

Pentru a fi diagnosticată, o persoană trebuie să fi avut cel puțin un episod de mâncat compulsiv pe săptămână, vreme de cel puțin 3 luni. Altă caracteristică importantă a acestei tulburări este absența comportamentelor compensatorii nepotrivite. Asta înseamnă că, spre deosebire de pacienții cu bulimie, o persoană care „adoptă” mâncatul compulsiv nu are parte de vărsături, nu ia laxative și nici nu face exerciții fizice mai mult decât ar fi normal pentru a încerca să „compenseze” un episod în care a mâncat pe fond emoțional.

Stresul, dieta și plictiseala pot duce la mâncatul emoțional

Un episod de mâncat compulsiv poate fi declanșat de stres, de faptul că ții dietă, de sentimentele negative în privința greutății sau formei corpului, de faptul că alimentele sunt disponibile sau de plictiseală.

Traume emoționale puternice la fel declanșează mâncatul pe fond nervos. S-a descoperit că evenimentele stresante din viață precum abuzul, decesul, separarea de un membru al familiei sau un accident rutier ar fi factori de risc. Și modificările apărute în creier – pacienții ar putea avea anumite modificări in structura creierului, care rezultă într-un grad redus de autocontrol.

Depresia și mâncatul compulsiv se află într-o legătură strânsă.

Pacienții diagnosticați cu această tulburare au suferit de depresie cel puțin o dată, iar alții întâmpină dificultăți în a-și exprima și controla emoțiile.

Stima de sine scăzută, singurătatea și insatisfacția față de propria imagine sunt posibile cauze ale dependenței de mâncare. Unele persoane apelează la mâncare pentru a-și restabili starea de confort atunci când se confruntă cu stări de dispoziție negative, provocate de stres, depresie, singurătate, teamă sau anxietate. Însă acest remediu aparent funcționează doar temporar, dând naștere unui cerc vicios periculos.

Fiind o tulburare extrem de periculoasă, mâncatul pe fond nervos poate deveni cronic și lupta soluționării acestei probleme poate dura chiar și ani. Statistic, se rezolvă doar cu ajutor specializat.

Respectiv, dacă suferi de această tulburare obsesiv-compulsivă trebuie să te îndrepți spre un specialist: medic de familie, psihiatru, psiholog. Doar astfel se poate pune un diagnostic corect și se poate, dacă este cazul, stabili o medicație adecvată sau un plan terapeutic.

Aurelia Balan, dr. în psihologie.

Sursa foto: Instagram.com

Vezi și: Fobia socială sau teama intensă de a vorbi cu o persoană sau în fața unui grup de oameni, explicată de dr. în psihologie Aurelia Balan

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: