Atât oamenii de rând, persoane publice cât și autoritățile din Republica Moldova s-au organizat foarte rapid din prima zi de război dintre Rusia și Ucraina. Eforturile și donațiile însă trebuie gestionate cât mai eficient în eventualitatea unui conflict armat de lungă durată și a continuării fluxului enorm de ucraineni care sunt nevoiți să-și părăsească locuințele pentru a fi în siguranță. Care este planul de lungă durată și capacitatea statului moldovenesc de a primi, caza, trata un număr și mai mare de refugiați, aflăm în continuare.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova a aprobat la data de 26 februarie, Regulamentul de organizare și funcționare a Centrului de plasament temporar pentru refugiați și normele de personal și cheltuieli. Potrivit acestuia, centrele vor avea capacitatea de cazare temporară și alimentarea a minim 20 de persoane, pe o perioadă maximă de 3 luni, cu posibilitatea de prelungire. Centrele vor asigura refugiaților ucraineni și consultații juridice, sociale, psihologice și consultații medicale primare, în caz de necesitate, scrie moldova.org.

Facebook/moldova pentru pace

Activitatea centrelor va fi finanțată din contul alocațiilor bugetare, în baza Art. 19 al Dispoziției nr. 1 a Comisiei Situații Excepționale din 24 februarie 2022, precum și din alte surse de finanțare care nu contravin legislației în vigoare.

Ministerul Afacerilor Interne și Guvernul Republicii Moldova a facilitat organizarea grupului de voluntari „Moldova pentru pace” („Moldova for Peace”). Rolul acestuia este de a primi, oferi asistență și acomodare fluxului de refugiați din Ucraina. Grupul este abia format și încă la etapa de structurare concretă, înregistrare de voluntari etc. Acesta nu are o umbrelă juridică.

Lilia Nenescu, una dintre voluntarele din cadrul „Moldova for Peace”, a oferit câteva detalii despre felul în care au reușit să se organizeze în mai puțin de 48 de ore. Grupul este format din peste 20 de persoane. Totuși, la invitația de a se implica, s-au arătat disponibili peste 1500 de oameni. Dacă vrei să ajuți și tu, te poți înregistra în acest formular. Așadar, grupul a format mai multe departamente:

Departamentul de voluntari

Voluntarii din acest departament pot juca rolul de fixer, fiind responsabil de a face legătura dintre persoana care are nevoie de ajutor și departamentul care i-l poate oferi. Sunt voluntari care activează în punctele vamale. „În fiecare zi primim lista de la MAI cu punctele de trecere vamală unde e nevoie de voluntari, tipul de asistență necesară, iar noi încercăm să mobilizăm aceste resurse”, spune Lilia Nenescu.

Departamentul bunuri 

Gestionează toate bunurile primite ca donații de la cetățenii Republicii Moldova. Acestea sunt separate pe categorii: alimentare neperisabile (apă, ceai, covrigi, mere, paste, crupe etc.) și nealimentare (pături, cearșafuri, scutece, absorbante etc.). Lilia Nenescu a accentuat că este foarte important ca alimentele donate să fie neperisabile, întrucât nu există condiții de păstrare a alimentelor care se alterează ușor. Voluntarii din cadrul acestui departament pregătesc pachete cu bunurile donate și coordonează distribuția acestora. Ei urmează să pregătească o listă cu bunuri acceptabile spre donație.

Conform anunțului făcut recent de Guvernul RM, toate ajutoarele vor fi colectate prin intermediul a patru centre de colectare, adresele cărora vor fi publicate mâine, din momentul în care acestea vor deveni funcționale. ANSA și ANSP vor asigura mecanisme care să confirme că toate bunurile care ajung în depozitele centrului sunt de calitate și inofensive.

Departamentul Servicii are 4 direcții de activitate și, respectiv, necesită implicarea pe bază de voluntariat a specialiștilor din următoarele domenii – asistență psihologică; asistență juridică pe spectru larg (majoritatea celor care traversează granița UA-MD nu dispun decât de buletine de identitate ucrainene sau certificate de naștere pentru copiii lor, acte cu care aceștia nu pot intra în UE, România doar a anulat regimul de vize); asistență medicală; și traducători (o parte din persoanele care se refugiază în Republica Moldova nu sunt cetățeni ai Ucrainei sau sunt de altă etnie).

Cât despre asistența medicală, potrivit comunicatoarei Ministerului Sănătății Elena Mudrîi, deocamdată nu au fost raportate date despre numărul refugiaților pozitivi la Covid-19 și starea lor. Aceasta ne-a comunicat doar despre două cazuri în care a fost nevoie de intervenția medicilor noștri: în cazul unei femei însărcinate și a unei mamei cu un copil de 4 zile. În niciunul din cazuri nu a fost nevoie internarea.

Departamentul Cazare

La etapa actuală, grupul așteaptă informații centralizate și actualizată de la Ministerul Muncii despre centrele instituționale care oferă cazare, pe lângă locuințele oferite de persoane fizice.

Departamentul Transport este format din șoferi care sunt organizați de grup și primesc înștiințări despre numărul de cetățeni care trebuie transportați la centrele de azil pentru refugiați. Cetățenii care nu sunt parte a acestui departament sunt în continuare îndemnați să nu se deplaseze la punctele vamale pentru a nu congestiona traficul. Dacă doriți să ajutați, înregistrați-vă ca voluntari prin intermediul acestui formular.

Suplimentar acestui efort, un grup de voluntari format din Ana Gurău, Ana Popapa, Andrei Lutenco au dezvoltat cu ajutorul lui Cristian Coșneanu platforma UArefugees care se sincronizează automat cu datele completate în acest formular. Deocamdată, prin intermediul acestui formular, și-au oferit ajutorul 943 persoane, iar alte 110 l-au solicitat. Aproape 700 dintre aceștia oferă cazare.

Potrivit Anei Gurău, voluntarii sunt în legătură cu Guvernul Republicii Moldova pentru ca eventual să integreze datele lipsă.

Sursa: moldova.org

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: