Rețelele sociale ne fură mult timp, iar unora chiar și energie. Poate fi frustrant să vezi ce viață perfectă au unii mereu călătoresc, au o relație perfectă, iar tu ai o viață care pare a fi opusul, dar oare este totul chiar atât de perfect? 

Cine va publica pe Facebook sau Instagram poze din momentele mai puțin frumoase sau cine se va destăuni că are probleme? Nimeni! Toți suntem perfecți pe rețelele sociale.

Psihologul Rodica Rudei ne spune cum să nu ne lăsăm amăgiți de „iluzia online”.

„Noi pentru noi înşine suntem ca o carte în care abia am citit câteva pagini. Suntem avizi să ştim cât mai multe despre ce ne înconjoară, dar nu ştim mare lucru despre noi. Dictonul „Cunoaşte-te pe tine însuţi” are valoare pentru noi în momentul în care începem să ne cunoaştem, pentru că abia atunci îi descifrăm cu adevărat sensul.

Observația că rețelele sociale online împlinesc nevoi ale omului din societatea informațională este absolut fundamentată. Nu este doar cea mai modernă formă de comunicare, ci și una pe care aproape că nu o putem evita, fiind modalitatea de comunicare în viitor. Facebook-ul ar putea să accentueze tendința naturală pe care o au persoanele cu stimă de sine scăzută, aceea de a considera că cei din jur o duc mai bine decît ei. Deoarece sunt prezentate doar cele mai minunate și mai pozitive aspecte ale vieții utilizatorilor, cînd vizualizăm profile de Facebook în mintea noastră au loc comparații în care ne vedem constant ca fiind dezavantajați. Pentru cei cu o stimă de sine normală nu contează foarte mult acest lucru, dar la cei cu o imagine de sine fragilă simptomele depresive se pot accentua în urma utilizării Facebook.

De fapt, cine cade în acestă capcană? Bineînțeles, această întrebare este una metaforică pentru adultul rațional care dispune de capacitatea de analiză și discernământ (așa spune teoria), dar totul e diferit pentru adolescenți și tineri, cu vârstele cuprinse între 16 – 25 ani. Dezvoltarea cortexului prefrontal la ei nu este completă, aceasta fiind în ciuda aspectului „aproape” adult.

Acum vă invit să reflectăm asupra următoarelor formule – ajutătoare pentru a rămâne stăpâni pe propria simțire, gândire și conduită:

–Frumusețea în asociere cu mândria este falimentară, de aceea narcisismul nu are nici o legatura cu fericirea, poate doar cu perfecțiunea reprezentând formula eșecului.

–Nu poți afirma că știi cu adevărat pe cineva dacă nu i-ai privit  fotografiile personale.

–Frumosul are valoare numai atunci cînd se află în asociere cu binele și dreptatea, adică nu este suficient ca o opera sau o piesă de artă să fie frumoasă, ea trebuie în egală măsură să exprime bunătate și adevăr.

–Înțelepciunea elimină înălțarea de sine. Fenomenul Facebook stimulează adulții să căute frumosul material (goana pentru cea mai frumoasă casă, mașină, haine, lucruri), îi incită pe tineri prin tendința de etalare a frumuseții fizice, împodobire exterioară și strălucire trecătoare, astfel îndepărtându-i de esențial.

–Statusurile de pe Facebook seamănă cu simptomele tipice unei crize de identitate, adică persoanele au o nevoie copilărească de a primi aprecierea celorlalți. Nu e rău, nici bine nu e, dar este important să conștientizăm aceasta și să selectăm o categorie limitată de oameni care ne vor aprecia.

–Înainte de a deveni fan al unui erou care postează imagini spectaculoase rupte dintr-o viață „perfectă”, rezervă-ți ceva timp, pentru că ceea ce postează azi ar putea să îl „recomande” mâine!

– Copy – paste: măști de împrumut! Azi suntem sosii ale celei mai în vogă vedetă, mâine o copiem pe ultima apărută în scenă , astfel ne făurim măști și ne pierdem identitatea. Și până la urmă, știți ce copiem? Niște biete vedete , ele însele retușate în fotoshop!

–„Negoțul” cu poze: știu că rețelele de socializare oferă suficientă mărime și spațiu pentru comercializarea fotografiilor, dar să nu te lași ademenit de fenomen, pentru că el creează dependență și te transformă în sclav.

–La baza competiției stă comparația! Aceasta slăbește „sistemul imunitar” al spiritualității, dacă putem spune așa. Sistemul de photo-sharing al rețelelor sociale virtuale  încurajează prin excelență comparația.

–Invidia coabitează foarte bine cu nemulțumirea. De aceea, e bine să știm că postările de pe Facebook nu spun cine sunt oamenii, ci spun cine ar vrea ei să fie.”

Ne cunoaştem prea puţin şi de aceea ne valorificăm puţin. Nimeni nu poate face acest lucru în locul nostru. Este aspectul cel mai delicat şi mai important al vieţii, acela al descoperirii de sine, să ştii cine eşti şi care este rolul tău de om în această viaţă.

Citește și: Psiholog Rodica Rudei: „Un soț egoist și narcisist nu va aduce decât nori și furtună în casa lui”

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: