Chiar dacă te speli pe mâini de zece ori pe zi și nu-ți atingi fața cu mâinile, tot mai ai câteva lucruri de făcut pentru a-ți întări sistemul imunitar.

Coronavirusul se răspândește rapid, iar întărirea sistemului imunitar nu a fost niciodată atât de necesară. Și trebuie să-l consolidezi rapid, pentru că într-o situație de criză precum o epidemie, fiecare zi contează. Însă, dincolo de a mânca mai multe citrice și să ne păstrăm igienă, ce altceva mai putem face?

Sheena Cruickshank, profesor de imunologie la University of Manchester, a explicat pentru The Guardian că pentru a ști cum să ne îngrijim sistemul imunitar trebuie să înțelegem mai întâi ce arme ni se potrivesc: „Când intri în contact cu un microb pe care nu l-ai mai întâlnit vreodată ai mai multe bariere în corp care încearcă să-l oprească.”

Sistemul imunitar poate avea scăpări

Pe lângă piele, avem mucusul, microbiomul, „uzina” cu peste 100 de trilioane de bacterii, majoritatea acestora trăind în tractul intestinal. Unele dintre aceste bacterii anihilează intrușii care ajung în organism. În plus, corpul este „blindat” cu celulele epiteliale, foarte greu de învins, spune Cruickshank. Acestea produc compuși antivirali care atacă inamicii precum coronavirusul.

Dacă un patogen trece de aceste linii de apărare, intră în lupta celulele albe, adică sistemul imunitar. Unele dintre acestea, numite macrofage, se găsesc în toate țesuturile organismului și au toate armele pregătite, însă acestea sunt foarte imprecise, explică expertă citată.

În schimb, celulele albe, limfocitele, sunt mult mai adaptate și singurele care își pot reaminti germenii. „Așa că, dacă veți întâlni aceiași germeni din nou, se vor ocupă de ei probabil fără să va dați seama. Așa se formează imunitatea și este baza vaccinării”, arată Cruickshank.

Totuși, sistemul imunitar poate avea unele scăpări. „Asta înseamnă că sistemul imunitar nu recunoaște anumiți intruși sau că aceștia au strategii perfide pentru a se strecura. Sistemul meu imunitar nu este foarte bun în recunoașterea răcelii”, mărturisește Sheena Cruickshank, subliniind că un stil de viață sănătos ne poate asigura protecția.

Microbiomul nu formează doar bariere de protecție, ci și programează sistemul imunitar. Animalele crescute fără microbiom au reacții imunitare mai slabe. De asemenea, persoanele în vârstă și cele cu diverse afecțiuni caracterizate de inflamații, precum alergiile, astmul, artrită reumatoidă și diabet, tind să aibă un microbiom intestinal mai puțin variat, scrie The Guardian.

Mănâncă alimente cu fibre, iaurt și murături

Pentru a ne dezvoltă flora intestinală, Cruickshank recomandă să adoptăm o dietă variată cu multe alimente bogate în fibre. Nu trebuie să fii neapărat vegetarian, dar cu cât consumi mai multe legume și verdețuri, cu atât mai bine. „Microbiomului îi priesc fibrele, boabele și alimentele fermentate”, spune ea.

Așadar, iaurtul, kefirul, murăturile și varză murată sunt binevenite pentru un microbiom sănătos. Însă dovezile despre suplimentele probiotice sunt amestecate, arată specialistă – nu este clar că acestea vor supraviețui călătoriei prin tractul digestiv sau că vor stă suficient în intestine pentru a-și face efectul. „E mai eficient să-ți schimbi dietă”, spune ea.

Microbiomul pielii este, de asemenea, important, dar știm puține despre acesta. Dozele ridicate de ultraviolete (de obicei furnizate de soare) îl pot afecta negativ, slăbindu-i funcțiile protective. De asemenea, folosirea unor săpunuri puternice și a gelurilor antibacteriene nu este benefică microbiomului pielii. „Combinațiile de parfumuri și ingrediente iritante pot avea și ele un efect negativ”, spune Cruickshank.

Orice fel de mișcare este bună

Pentru a fi în formă imunologic, trebuie să fii în formă și fizic. „Celulele albe pot fi destul de sedentare. Mișcarea le mobilizează prin creșterea presiunii sanguine, așa că își pot face treaba de supraveghere, să caute și să distrugă”, explică specialistă.

Autoritățile medicale britanice recomandă că adulții să facă mișcare în fiecare zi și să facă cel puțîn 150 de minute pe săptămâna de activitate aerobică moderată (ciclism, grădinărit) sau 75 de minute de activitate susținută (alergare, înot rapid).

Sfatul pentru persoanele vârstnice, mult mai vulnerabile la infecție, este să facă orice fel de mișcare e posibil. „Orice este mai bine decât deloc”, spune Arne Akbar, președintele Societății Britanice de Imunologie și profesor la University College din Londra.

Exercițiile pot încetini semnificativ declinul sistemului imunitar, care survine odată cu înaintarea în vârstă. În 2018, un studiu realizat de Universitatea din Birmingham și King’s College din Londra a descoperit că 125 de cicliști amatori nefumători cu vârste între 55 și 79 de ani încă aveau sistemul imunitar al unor persoane tinere.

La polul opus se află atleții de elită care devin foarte expuși la infecții pentru că ajung la un punct în care mișcarea are impact negativ asupra sistemului imunitar.

Evita alcoolul

Unul dintre multiplele efecte secundare ale mișcării este reducerea stresului, următorul obiectiv pentru întărirea sistemului imunitar. Hormonii de stres precum cortizolul pot compromite funcția imunitară – un exemplu este când varicelă se manifestă de două ori. Dacă ai trecut prin asta, virusul nu părăsește niciodată complet organismul. „În perioadele de stres se poate reactivă și poate genera zona zoster”, explică Akbar.

În plină criză a coronavirusului, băutură nu este indicată. Excesul de alcool epuizează celulele imunitare. „Unele studii au sugerat că prima linie de apărare a celulelor macrofage nu este la fel de eficientă la cei care beau mult alcool. Și există bănuieli că excesul de alcool poate duce și la o reducere a limfocitelor. Așadar, dacă ai un microb, nu vei reuși să-l identifici și să lupți bine cu el”, spune Cruickshank.

Mănâncă bine, dormi bine

Vitamina D a devenit un subiect important în imunologie. „Este folosită de macrofage și este ceva ce persoanele din Marea Britanie nu preau au iarnă”, arată specialistă.

În schimb, aportul de vitamina C este inutil. Nu pentru că această nu ar fi crucială în funcționarea sistemului imunitar. „Toate vitaminele sunt importante, dar vitamina C este solubilă în apă, corpul nu o poate stoca”, explică Sheena Cruickshank. E suficient să mănânci de cinci ori pe zi fructe și legume că să-ți menții nivelul optim de vitamina C.

Mișcarea și mâncarea sănătoasă vor avea un efect pozitiv combinat și te vor ajută să dormi mai bine. Somnul de calitate este un bonus pentru că organismul obosit este mai expus la infecții. Un studiu efectuat anul trecut a descoperit că lipsa somnului afectează funcționarea celulelor T, limfocite capabile să distrugă celulele maligne.

Janet Lord, profesor la Universitatea din Birmingham, a arătat recent că vaccinarea dimineață este mai eficientă decât cea făcută după-amiază. „Bioritmul natural este dictat de somn. Dacă ai o rutină bună de somn, ai ritmul natural bun al corpului și totul este în regulă. Dacă ai perturbări ale somnului, atunci ai și probleme”, spune Akbar.

Bătrânii sunt cei mai expuși la infecții

Gravitatea unei infecții depinde mult de nivelul la care ești expus, ceea ce depinde de cât de contagioasă este persoană care tușește lângă ține. „Suntem constant expuși la germeni și ne îmbolnăvesc doar câțiva dintre aceștia”, spune Cruickshank.

Dacă ești o persoană tânăra și sănătoasă, avantajul mediu pe care îl poți avea este că sunt șanse să nu iei o doză mare de coronavirus sau gripă. Scenariul cel mai posibil este că te vei îmbolnăvi pentru un timp și te vei însănătoși.

Din perspectiva autorităților sanitare, când virusurile extreme, precum coronavirusul, își fac apariția, prioritatea nu este întărirea imunității persoanelor sănătoase, ci protejarea vârstnicilor, spune Akbar.

Bătrânii nu răspund la fel de bine la gripă. Când îmbătrânim, funcția de barieră a microbiomului intestinal nu funcționează la fel de bine că în tinerețe, iar microbii intră în corp, generând infecții moderate. Astfel se produc inflamații în tot corpul care compromit sistemul imunitar.

Akbar lucrează în prezent la tratamente pe baza de medicamente pentru a reduce inflamatiile vârstnicilor, dar mai are mult de lucru. Din punct de vedere medical, cineva de 65 de ani este considerat bătrân, dar e ceva arbitrar, spune Akbar. „Unele persoane în vârstă pot avea probleme mult mai devreme. Și sunt oameni în vârstă care sunt total sănătoși”, explică profesorul.

Desigur, oricât de bine am mânca și am dormi, igienă joacă un rol fundamental în apărarea sănătății când ne confruntăm cu o amenințare precum coronavirusul. „Coronavirusul se răspândește mai ales prin stropi, așa că cea mai bună măsură este igienă”, spune Cruickshank.

Așadar, continuă să te speli pe mâini și ai grijă când strănuți și tușești. Nimeni nu poate evita complet îmbolnăvirea, nici măcar imunologii de top, scrie The Guardian.

Sursa

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: