Tot mai multe femei din Republica Moldova aleg să se înroleze în Armata Națională, reprezentând în prezent aproximativ 23% din efectivele militare. Într-un interviu pentru „Glossa”, locotenent-colonelul Ilona Dzic, psiholog militar, a discutat despre motivele care le determină să urmeze această carieră și despre impactul purtării uniformei asupra comportamentului lor.

 

„La momentul de față, avem circa 23% femei în armată. Este un procent destul de mare, conform statisticilor. În Republica Moldova nu există o limită privind numărul de femei care pot activa în Armată, așa cum se întâmplă în alte țări. La Academia Militară, de exemplu, a fost deschisă o grupă destinată exclusiv fetelor. Ele pot deveni specialiste în comunicații militare, artileriste, infanteriste. După absolvire își continuă activitatea în profesia militară. Probabil, unele dintre ele vor ajunge chiar și general”, spune Ilona Dzic, scrie  Știri.md.

Psihologul militar a vorbit și despre un stereotip des întâlnit în societate, precum că femeile ar avea parte de scutiri în armată.

„Dacă vorbim despre efortul fizic, atunci se diferențiază femeile de bărbați. Scutirea apare doar în ceea ce privește efortul fizic. Acolo, desigur, femeile beneficiază de condiții adaptate. Dacă este de îndeplinit un ordin, nimeni nu ține cont dacă ești bărbat sau femeie. Contează rezultatul. Cât de bine a fost dusă la îndeplinire sarcina. Eu vreau să vă spun că uneori femeile se descurcă mult mai bine decât bărbații, fiindcă noi suntem mai rezistente, mai responsabile. Femeile de obicei văd situația din mai multe puncte de vedere, pe când bărbații văd îndeplinirea unei sarcini foarte detaliat. În unele cazuri, gândirea feminină o completează pe cea masculină”, este de părere locotenent-colonelul.

Totuși, uniforma influențează comportamentul. Ba mai mult, în ciuda stereotipurilor că ar fi mai masculină, aceasta accentuează foarte bine feminitatea.

„Cred că e legat de ceea ce se întâmplă acum în societate. Femeia vrea să devină independentă, puternică, să-și întărească încrederea în sine. Uniforma oferă acea încredere – este ca un costum de cosmonaut. Ai îmbrăcat costumul și deja ești cosmonaut. Când îmbraci uniforma militară, înțelegi că trebuie să corespunzi. Feminitatea nu e doar despre înfățișare. E despre cum ne raportăm la noi înșine și la cei din jur. Despre stimă de sine, despre inteligență emoțională. Iar uniforma, uneori, accentuează foarte frumos feminitatea”, afirmă Ilona Dzic.

Psihologul militar a vorbit și despre greutățile întâlnite într-un mediu dominat de bărbați.

„Se spune că unele fete vin în armată intenționat, ca să-și găsească un soț. Poate există puțin adevăr, dar oamenii sunt diferiți și nu putem generaliza. Când avem o sarcină de îndeplinit, nimeni nu observă diferența de gen. Suntem concentrați pe misiune. Suntem uniți. Ne ajutăm unii pe alții. Noi avem duhul echipei. Eu, când am ajuns în armată, am înțeles că am nimerit într-o familie. Ca în orice familie, sunt copii buni, răi… Pe unii îi educi, unii nu se dau educației. Întotdeauna în această echipă este iubire, susținere și respect. Noi ne bucurăm împreună, când cineva se căsătorește, când la cineva în familie apare un copil. Noi facem cadouri mici. Dacă este vreo tragedie și pierdem vreun coleg, susținem familia și rudele lui”, mărturisește Ilona Dzic.

Potrivit ei, deși pare o instituție închisă și cu reguli stricte, Armata Națională este o familie deschisă, gata să se modernizeze și să se dezvolte.

„Este un mit că armata este un sistem închis. Suntem mereu deschiși. Organizăm zilele ușilor deschise, expoziții cu tehnică militară și uniforme. Absolvenții pot vizita Academia și pot vedea condițiile în care se învață. Părinții pot veni oricând să vadă unde dorm, unde mănâncă și cum trăiesc soldații. Ceremoniile de depunere a jurământului sunt publice. Ne dorim să fim cât mai aproape de societate”, zice ea.

Armata este un loc potrivit pentru cei care încă nu-și cunosc vocația, afirmă femeia. Mai mult, ea îndeamnă tânăra generație să nu se teamă de greutăți și să iasă din zona de confort.

„Când mergi acolo unde îți este frică, începi să te dezvolți. Ieși din zona de confort. Crești în propriii ochi. Și, când vezi că îți reușește ceea ce faci, simți plăcere”, consideră Ilona. Acest motto o însoțește încă din primele zile, întrucât anume curiozitatea a determinat-o să înceapă cariera militară.

„Eram interesată de autocunoaștere. După ce am absolvit, voiam să rămân la catedră, construindu-mi o carieră științifică. Dar planul nu a decurs cum îmi imaginam. Ministerul Apărării căuta pe cineva care să țină câteva prelegeri despre psihologia personalității pentru ofițerii superiori. Eu eram cea mai tânără și cu mai mult timp liber, așa că mi s-a propus mie. Am mers o dată, apoi încă o dată și, într-un final, băieții m-au întrebat dacă vreau să rămân. Așa, dintr-o simplă curiozitate, am ajuns să activez deja de 23 de ani în armată. Cariera mea a început în 2002”, povestește Ilona Dzic, psiholog militar.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: