În Republica Moldova, aproximativ 260 de persoane și-au luat viața anul trecut, iar aproape patru din cinci cazuri au fost înregistrate în rândul bărbaților. Potrivit psihologilor, rușinea, orgoliul și teama de a cere ajutor îi pot determina pe mulți să-și ascundă suferința și să treacă singuri prin perioade dificile.

Cel mai recent caz care a stârnit numeroase reacții în spațiul public este cel al lui Gheorghe Moldovan, din Orhei. În cadrul emisiunii „Amprente” de la TV8, psihologi și experți au explicat ce se întâmplă atunci când o persoană simte că nu mai poate face față suferinței și au discutat dacă tragedia ar fi putut fi prevenită.

Ghoerghe Molodovan avea 30 de ani și era arbitru de fotbal, dată a trei copii. Relația de cuplu s-ar fi deteriorat în timp, iar el și soția sa au ajuns în proces de divorț, situație pe care bărbatul refuza să o accepte. Deși pe terenul de fotbal părea un om puternic și de neclintit, în interiorul său ducea o luptă despre care puțini știau.

Pare că a organizat în detalii tragedia. Cu câteva zile înainte de moare, a postat pe rețele mai multe filmulețe, în care vorbea despre probleme, conflictele din familie și despre faptul că trecea printr-o perioadă pe care o descria ca fiind foarte dificilă. De toate o acuza pe soție.
Astfel de mesaje ar trebui să alerteze societatea, spun psihologii, iar oamenii din jur să ceară ajutor pentru ei.
„Noi trebuie să învățăm că odată ce cineva undeva postează un mesaj despre faptul că nu se simte bine emoțional sau menționează cuvântul suicid, imediat ne uităm dacă persoana e în live, sau dacă a postat acum ceva, sunăm la 112 și raportăm acest caz, ca serviciile să poată interveni, pentru că astfel noi dăm o șansă acelei persoane să nu apeleze la suicid ca și soluție la problemele sale. În multe cazuri internauții au solicitat serviciul 112 și oamenii au fost ajutați în mijloc de criză”, menționează Liuba Ceban, psiholog, suicidolog.Divorțul dintre Gheorghe Moldovan și soția sa a fost pronunțat de Judecătoria Orhei la 23 septembrie. Cinci zile mai târziu, bărbatul s-a împușcat în ograda casei, cu o armă deținută legal. Poliția a inițiat o anchetă, pentru a stabili circumstanțele cazului

După ce Gheorghe Moldovan a publicat un șir de filmulețe pe rețele, au apărut mai multe acuzații, unde îndreptate către soția sa. De partea cealaltă parte, Irina a respins toate acuzațiile și a vorbit despre relația lor și despre situația tensionată din familie. Mai mult, femeia a declarat că nu i-a dorit moartea fostului său soț, dimpotrivă: „Am încercat până la ultima secundă să-l salvez, punând în pericol viața mea și a copiilor mei”.

Irina a dezvăluit că în spatele imaginii frumoase pe care o vedea toți cei din afară, a existat și violență, inclusiv fizică.

Soția lui Gheorghe Moldovan a vorbit și despre pasiunea lui pentru arme. Spune că temându-se pentru siguranța familiei, a sesizat Poliția, dar demersul nu ar fi avut rezultat. Oamenii legii nu au venit, deocamdată, cu o reacție la aceste declarații.

Cuplul a apelat și la pastorii comunității religioase din care face parte. Imediat după tragedie, pastorul Vasile Filat a făcut mai multe precizări pe rețele: „Ei când au început să-mi spună lucruri unul despre altul, eu nu știam despre ele, sunt pastor, nu polițist, respect viața privată a omului. Îl cunosc pe Gheorghe de prin 2013, avea o carismă specială, era un om care te cucerește deodată, toți spuneau că e un băiat excepțional, crea o impresie foarte bună, la început. Dar cei care se apropiau de el mai mult, mărturiseau la el problemel grave de caracter, mai ales în ultimii ani, poate cu circa 6 ani în urmă. Pe Gheorghe l-am pregătit la o școală de antrenori, l-am ajutat, l-am susținut, l-am încurajat. Erau oameni care primeau solicitări multe, abuzive, de ajutor și oamenii mă întrebau: „Ce face acest băiat? E adevărat ce spune el sau nu?” Nu puteam să cred. Când au început problemele în cuplul lor, am fost contactat de Irina, ea mi-a spus lucruri pe care apoi le-a confirmat și el, dar nu pe toate. Gheorghe căuta să pună totul pe seama ei”.

 

 

Un alt pastor, Alexandru Buzila, susține că a încercat și el să-l ajute pe Gheorghe Moldovan: „Eu, păstorii, familia, prietenii, toți am vorbit foarte mult cu el, dar probabil Gheorghe atât de mult a intrat în rol, încât nu s-a mai putut opri și a ajuns să facă această faptă, nu a făcut bine deloc, iar cale de întoarcere nu există. Nu vă grăbiți să țineți partea nimănui, grăbiți-vă să vă cercetați pe voi înșivă”.

Psihologii atrag atenția că în cazul bărbaților, dificultățile emoționale și dezechilibrele psihice pot rămâne mult timp ascunse, motiv pentru care e nevoie de mai multă atenție și empatie din partea celor apropiați. Totodată, aceștia pot fi mai vulnerabili la dezvoltarea unor dependențe, inclusiv de alcool sau jocuri video.

 

 

„Bărbații sunt mult mai predispuși să nu pună preț pe viața lor. Dar totuși, noi avem tendința să încurajăm diferit fetele și băieții să se adapteze la circumstanțele complicate din viața lor. E o combinație dintre educație, biologie, fiziologie. Bărbații își exteriorizează emoțiile, dar nu o fac prin aceleași modalități ca și femeile. Dacă un bărbat consumă alcool, aceea e o modalitate distorsionată de a face față unei situații. Domeniul sănătății mentale demult privește aceste comportamente riscante ca modalități de a se adapta la viață”, explică Sergiu Toma, psiholog.

De ce bărbații ajung mai frecvent să recurgă la suicid și ce-i împiedică să ceară ajutor înainte de a atinge punctul critic. „Nimeni nu are un răspuns foarte clar. Dar se știe că bărbații folosesc metodele mai dure de suicid, rata suicidului la bărbați este mult mai mare, dar când e vorba de tentative de suicid – rata e opusă – sunt mult mai multe femei. Din punct de vedere al culturii noastre, bărbații știu de mici că trebuie să se descurge singuri, nu trebuie să plângă, bărbații adevărați nu trebuie să arate că îi deranjează sau îi doare ceva și de mcii sunt învățați că tot ce ține de lumea lor emoțională nu este prioritar”, răspunde Liuba Ceban, psiholog, suicidolog.

 

 

„În anumite circumstanțe ale vieții lor, bărbații ajung mult mai repede la concluzia că viața lor nu este valoroasă în așa fel încât s-o și păstreze. Asta înseamnă un nivel sporit de vulnerabilitate. Recomandarea oferită bărbaților de a cere ajutor vine în contradicție cu mesajele cu care ei sunt crescuți, nouă nu ne plac bărbații care plâng”, conchide Sergiu Toma.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: