Două doctorițe din cadrul Spitalului Clinic Municipal nr. 1 „Gheorghe Paladi”, Emilia Prodan și Liliana Ioncu, au fost găsite vinovate de malpraxis (încălcarea din neglijență a regulilor medicale) care a dus la moartea unui nou-născut. Expertizele au stabilit clar „o legătură directă între acțiunile medicilor și deces (traumatism cranio-cerebral cauzat de aplicarea greșită a vacuumului)”, scrie ZdG.

Doctorița Emilia Prodan a fost găsită vinovată, dar nu va fi pedepsită penal, deoarece a intervenit termenul de prescripție (au trecut peste cinci ani de atunci). Ea continuă să activeze în sistem pentru că „legal, nu este posibil să o concediem până la o decizie definitivă a instanței de judecată”, precizează reprezentanții spitalului. O altă doctoriță, Liliana Ioncu, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu executare, dar, între timp, a fugit din țară și este în căutare internațională de aproape doi ani. Alte două doctorițe inculpate în dosar au fost achitate, deoarece nu s-a demonstrat implicarea lor directă.

Părinții nou-născutului decedat ar trebui să primească 700 de mii de lei prejudiciu moral, de aproape trei ori mai puțin decât au cerut. Ei spun că verdictul nu înseamnă dreptate, ci o confirmare dureroasă că „nicio sentință din lume” nu le poate întoarce copilul pierdut. „Este inacceptabil ca într-un dosar de o asemenea gravitate, sistemul să permită ca timpul și incompetența să devină scut pentru cei vinovați. Practic, nu s-a făcut dreptate – s-a bifat doar formal un proces, al cărui rezultat este o insultă pentru orice idee de justiție”, spune  Elena Stadnic-Corcodel, mama lui Teodor, nou-născutul care a trăit doar 10 ore și 45 de minute.

În iunie 2021, ZdG prezenta drama prin care a trecut familia Stadnic-Corcodel. Atunci, Elena Stadnic-Corcodel, doctoriță de urgențe medicale, și Marin Corcodel, medic anesteziolog-reanimatolog, acuzau alte doctorițe de la Spitalul Clinic Municipal nr. 1 „Gheorghe Paladi” din Chișinău de malpraxis, după ce fiul cuplului a decedat la naștere.

„Copilul a trăit 10 ore și 45 de minute”

Potrivit lor, doctorițele care au asistat la nașterea lui Teodor ar fi admis mai multe erori medicale, nu ar fi respectat protocolul medical, acest fapt soldându-se cu moartea copilului. Mai exact, atunci, familia Stadnic-Corcodel le învinuia pe doctorița curantă, Emilia Prodan, și pe doctorița de gardă, Liliana Ioncu, că ar fi aplicat incorect vacuumul. Expertiza medico-legală demonstra o „legătură cauzală directă între acțiunile medicului și cauza decesului nou-născutului”. Potrivit medicilor legiști, copilului, care a trăit 10 ore și 45 de minute, „i-a fost cauzat traumatism cranio-cerebral grav”, soldat cu deces.

Pe caz a fost deschis un dosar penal, iar la cinci ani de atunci, la 24 aprilie 2026, doctorițele și-au aflat pedeapsa, decizia fiind pronunțată de judecătorul Tudor Stambol de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

„Emilia Prodan a negat vina de cele imputate, însă declarațiile acesteia nu coroborează cu probele menționate”

Instanța de judecată a constatat faptul că „Emilia Prodan a fost medicul curant, monitorizând sarcina Elenei Stadnic-Corcodel, contrar celor menționate de către Emilia Prodan – că ar fi fost doar un susținător în sala de naștere.”  Totodată, instanța punctează că Emilia Prodan nu a respectat conduita și recomandările aprobate de Ministerul Sănătății în cazul nașterii, care reprezintă obligațiile profesionale ale acesteia, „ceea ce ar fi oferit șansa nașterii unui nou-născut cu o bună adaptare la viața extrauterină și cu o dezvoltare ulterioară favorabilă”.

Instanța invocă „că, potrivit raportului de expertiză judiciară, rezultă expres că în artograma completată din fișa medicală sunt date contradictorii ce țin de indicii bătăilor cordului fetal. La fel, în consemnările existente și investigațiile efectuate lipsește descrierea stării fătului și a colului uterin, ce nu permite stabilirea momentului dezvoltării suferinței fetale și evaluarea obiectivă a conduitei nașterii la acel moment reieșind din starea colului și localizării căpșorului în căile de naștere.” 

Astfel, în urma analizei probatoriului administrat, instanța „certifică faptul că prin acțiunile sale ilegale”,

Emilia Prodan a ignorat prevederile legii potrivit cărora „medicul este obligat să respecte cu strictețe drepturile și interesele legitime ale pacientului, să-și perfecționeze în permanență cunoștințele profesionale, să acorde primul ajutor medical de urgență, indiferent de timpul, locul și de alte circumstanțe ale situației, să cunoască și să exercite în permanență atribuțiile de serviciu, cunoscând cu certitudine că (…) medicul poartă răspundere pentru incompetența profesională și încălcarea obligațiilor profesionale”. 

Totodată, instanța menționează că a ținut cont și de declarațiile inculpatei – ultima nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii incriminate și „a negat vina de cele imputate, însă declarațiile acesteia nu coroborează cu probele (…). Prin urmare, în lipsa elementelor comune cu celelalte probe, instanța urmează să le aprecieze critic. Luând în considerare cele expuse și ținând cont de probele administrate în cauza penală, care au fost verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv, instanța de judecată ajunge la concluzia „că vinovăția inculpatei Emilia Prodan în comiterea infracțiunii incriminate a fost dovedită pe deplin”. Doctorița a fost găsită vinovată de încălcarea din neglijență a regulilor și metodelor de acordare a asistenței medicale, care a cauzat decesul pacientului.

Totuși, deși vinovăția Emiliei Prodan, doctoriță obstetriciană-ginecologă, a fost demonstrată, aceasta nu își va ispăși pedeapsa în închisoare pentru că a intervenit termenul de prescripție. În acest context, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârşirii infracţiunii au expirat 5 ani de la săvârșirea unei infracţiuni mai puţin grave, așa cum este catalogată de Codul Penal infracțiunea imputată Emiliei Prodan. Sentința pe caz a fost pronunțată la 5 ani și 11 zile de la decesul copilului, deci, cu doar 11 zile după intervenirea termenului de prescripție. Dosarul a fost examinat în instanță timp de aproape doi ani, din iunie 2024 până în aprilie 2026. Din 2021 până în 2024, cauza penală s-a aflat la faza de urmărire penală.

În privința celeilalte doctorițe inculpate, Liliana Ioncu, instanța constată că la 13 aprilie 2021 ea se afla de gardă în Secția obstetricală nr. 2 și

„nu a asigurat managementul travaliului uterin adecvat și contrar prevederilor din Protocolul clinic standardizat privind Monitorizarea electronică fetală în sarcină și naștere (…),  manifestând atitudinea neconștiincioasă în raport cu obligațiunile de serviciu, a neglijat și nu a monitorizat frecvența bătăilor cordului fetal și contracțiile uterine și a omis astfel momentul declanșării suferinței fetale manifestat prin apariția bradicardiei, ceea ce constituia indicație certă pentru finisarea urgentă a nașterii.”

Instanța invocă repetat raportul de expertiză judiciară elaborat la 28 septembrie 2021, din care rezultă expres că în partograma completată din fișa medicală sunt date contradictorii ce țin de indicii bătăilor cordului fetal.

Instanța de judecată constată că, „contrar faptului că nu a fost efectuată cardiotocograma (CTG) continuă a nașterii înainte de a fi luată decizia referitoare la managementul cazului, Liliana Ioncu a luat decizia de a finisa nașterea, medicul obstetrician-ginecolog Liliana Ioncu a aplicat ventuza obstetricală, ulterior, în lipsa progresului în coborârea craniului fătului urmare a aplicării primei fracții cu ventuza obstetricală, ce demonstra că craniul fetal se afla la nivel mai superior de nivelul spinelor iliace și operația cezariană era indicată în defavoarea nașterii vaginale asistate, deoarece riscul traumatismului fetal era inacceptabil de mare.” 

„Vinovăția Lilianei Ioncu în comiterea infracțiunii incriminate a fost dovedită pe deplin”

Potrivit instanței, „Ioncu a neglijat situația clinică a evoluției travaliului și a decis unanim asupra finisării nașterii prin aplicarea vacuum-extracției și ca urmare a alegerii tacticii de conduită necorespunzătoare în conformitate cu poziția fătului în căile de naștere, medicul obstetrician-ginecolog Liliana Ioncu a mai aplicat două fracții cu ventuza obstetricală, prin devierea de la poziția corectă a punctului de flexie prevăzut. În susținerea celor constatate vin și declarațiile succesorului părții vătămate, Elena Stadnic-Corcodel. Totodată, faptul aplicării ventuzei de către Liliana Ioncu este confirmat și de alți patru martori”, punctează instanța.

Instanța de judecată atrage atenția, utilizând inclusiv rezultatele expertizei judiciare,  asupra faptului că sarcina a fost finalizată cu nașterea unui nou-născut viu,„iar în rezultatul încălcării din neglijență a regulilor și metodelor de acordare a asistenței medicale, nou-născutului i-a fost cauzat traumatism obstetrical manifestat prin traumă cranio-cerebrală închisă, cu formarea hematomului subgaleal masiv în regiunea parieto-occipitală pe stânga, dehiscența suturii sagitale și hemoragii subdurale, vătămări grave, care la ora 14 și 30 min au provocat decesul.” 

„Experții judiciari au concluzionat că acest traumatism cranio-cerebral suportat de nou-născut a fost cauzat prin aplicarea în mod necorespunzător a ventuzei obstetricale, din care considerente, între consecințele acțiunilor medicului implicat în aplicarea ventuzei și cauza decesului nou-născutului se constată o legătura cauzală directă, responsabil fiind medicul curant/de gardă”, mai accentuează instanța. Astfel, prin cumulul probelor cercetate, în cadrul examinării cauzei, instanța a stabilit „cu certitudine că medicul obstetrician-ginecolog Liliana Ioncu și-a îndeplinit necorespunzător atribuțiile profesionale, încălcând din neglijență prevederile protocolului medical”. Judecătorul a dispus condamnarea doctoriței, care se află în căutare internațională, la 3 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis pentru femei. Termenul ispășirii pedepsei urmează să fie calculat din momentul reținerii. Ioncu a fost anunțată în căutare în noiembrie 2024.

În cazul celorlalte două inculpate, instanța a constatat că acestea au sosit în sala de naștere după ce Liliana Ioncu a aplicat ventuza. Astfel, Violeta Șaptefrați și Valentina Vîzdoagă au fost achitate pe motiv că fapta nu întrunește elementele componenței de infracțiune.

Prejudiciu de 700 de mii de lei, deși s-a cerut câte un milion pentru fiecare părinte

Totodată, instanța a admis parțial acțiunea civilă înaintată de către Marin Corcodel și  Elena Stadnic-Corcodel. În cadrul ședinței de judecată, succesorii părții vătămate,  Marin Corcodel și Elena Stadnic-Corcodel, au înaintat acțiune civilă prin care au solicitat încasarea din contul inculpatelor în favoarea fiecărui părinte a prejudiciului moral în sumă de un milion de lei.

În motivarea acțiunii s-a indicat că „moartea fiului a cauzat o suferință psihologică, emoțională și morală extrem de profundă, afectând ireversibil echilibrul familial, sănătatea psihică și viața. Pierderea unui copil reprezintă cea mai gravă formă de prejudiciu moral, imposibil de reparat în mod real. Având în vedere amploarea suferințelor morale, caracterul ireparabil al pierderii, faptul că fiul s-a născut, a fost în viață, relațiile familiale, solicită stabilirea unui prejudiciu moral de un milion de lei pentru fiecare părinte.”

Instanța a decis de „a încasa în mod solidar din contul Emiliei Prodan și Lilianei Ioncu în folosul succesorilor părții vătămate, Marin Corcodel și Elena Stadnic-Corcodel, a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune în sumă de 700 de mii de lei. Totodată, ar urma să se încaseze din contul lor în beneficiul statului   cheltuielile judiciare în mărime de 24 de mii de lei suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză. Sentința este cu drept de apel la Curtea de Apel Centru.

Continuarea pe ZDG.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: