Te salut! Fost-am (iar) pe dealuri. Și pentru că muncim (aproape) de luni până luni, duminica ne dăm greu porniți în deplasări, pentru că ne mai place și somnul. În jurul orei 14, am zis să pornim spre Orhei, voiam să vizităm Casa-Muzeu „Alexandru Donici”. 

Casa-muzeu „Alexandru (Alecu) Donici” este un muzeu de rang național din satul Donici. Muzeul este casa în care s-a născut poetul fabulist basarabean Alecu Donici. Aceasta a fost declarată muzeu în 1977. Înaintea înființării, casa familiei Donici era folosită ca școală (în perioada sovietică).

Casa este amplasată în mijlocul unui mic parc, iar în preajmă se găsesc: o biserica Donici, ridicată de tatăl poetului, mormintele de familie, precum și izvorul „Stânca”, amenajat de familia lui Dimitrie și a Elenei Donici.

Casa-muzeu este alcătuită din 4 camere. Două din ele, casa-mare și cabinetul de lucru al fabulistului, sunt amenajate cu obiecte caracteristice pentru secolul al XIX-lea, cu covoare moldovenești, dar și cu mobilier în stil egiptean (atunci la modă) și parchet. Altele două sunt săli de expoziție care prezintă viața și activitatea marelui fabulist. Muzeul conține și o colecție bogată de articole de uz casnic, printre care e doar un singur obiect personal al poetului, care s-a păstrat până în prezent: o armă din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Este adunată aici o colecție impresionantă de publicații ale acelor vremuri, precum și documente și imagini care, într-un fel sau altul, au legătură cu viața fabulistului.

Ce trebuie să știi e că muzeul activează de marți până vineri, de la 10 la 14, iar în weekend de la ora 10 la 15.

 

 

În apropiere de casa-muzeu este şi biserica familiei Donici, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, construită de părinţii scriitorului – Dimitrie şi Elena. Alături de sfântul locaş este clopotniţa cu cavoul familiei Donici. Aici au fost înmormântaţi părinţii, fratele Andrei şi soţia acestuia, Anastasia, precum şi feciorul lor Nicu.

Potrivit specialiştilor, biserica „Adormirea Maicii Domnului” de la Donici, este o copie, doar că la o scară mai mică, a uneia dintre catedralele importante ale Sankt-Peterburgului, arhitectura căreia aparţine lui Francesco Bartolomeo Rastrelli.

 

După ce am hoinărit prin satul Donici, am pornit să vedem și Centrala hidroelectrică de la Dubăsari. Hidrocentrala este situată în cursul mijlociu al fluviului Nistru, lângă orașul Dubăsari. Aceasta a fost construită între anii 1951 – 1954 și are o capacitate de 48 MW.

Barajul de la Dubăsari a creat lacul de acumulare omonim, cu o lungime de 128 km lungime și o lățime medie de 528 metri. Suprafață de apă este egală cu 67,5 km².

Conform ultimelor date, producția medie anuală de energie electrică este de 261 milioane kilowați-oră. Centrala este controlată de autoritațile separatiste transnistrene.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: