Olga Guțu-Cucu este actriță la Teatrul Național „Mihai Eminescu”, unde o puteți vedea de câteva ori pe săptămână jucând cu multă dăruire rolurile pe care le-a îmbrățișat.

Când era mica era speriată de public, iar astăzi nu poate trăi fără aplauze. Dacă ar fi lucrat doar pentru bani, azi nu ar mai fi fost în lumea teatrului. Recunoaște că în Moldova nu este deloc ușor să fii actor, dar iubirea pentru artă poate fi mai presus de problemele cotidiene.

Repertoriul Teatrului Național „Mihai Eminescu” pentru săptămâna curentă îl puteți vedea mai jos:

Pentru a procura bilete accesează AICI.

Nu s-a visat…dar a devenit

„Mi-a fost frică de scenă, mă apuca groaza când trebuia să ies în faţa clasei, chiar dacă învăţasem tema. Îmi amintesc, eram prin clasa întâia sau a doua, aveam o serbare în sala festivă din școală, la un moment dat am fugit din scenă… Şi astăzi am ajuns să primesc plăcere de la meseria pe care o fac”, ne dezvăluie actrița

Îi place să fie în fața publicului, iar mesajul cu care vine are o importanță enormă. Este conștientă de faptul că poate influența fie pozitiv, fie negativ spectatorii și este o responsabilitate pe care și-o asumă zi de zi.

Teatrul este oglinda societăţii…

Crearea unui rol presupune mai multe aspecte, raţiunea şi sentimentele merg mână în mână, iar pentru construirea unui rol folosește experienţa sa de viaţă. Este ca un puzzle, adună părticică cu părticică şi în final apare imaginea completă. Este o norocoasă și a avut marea fericire să colaboreze cu cei mai buni regizori din țară.

„Ştiu că lumea este nemulţumită de viaţa pe care o duce în ţara noastră. Problemele sociale cu care se confruntă sunt strigătoare la cer. Dar mai ştiu că spectatorii mai vor şi distracție, au nevoie de eroi care azi lipsesc cu desăvârşire. Atunci teatrul ar trebui să le ofere toate astea”.

Actriță de teatru sau actriță de film…?

Se bucură că a avut ocazia să lucreze şi în film și se împacă bine cu ambele ipostaze.

Este o mamă fericită a doi băieți minunați Mihai-Valentin și Vlăduț și adoră când toată lumea e acasă

„Îi mulţumesc Celui de Sus că l-a adus în viaţa mea pe soţul meu Victor Triboi (actor la Teatrul „Luceafărul”). Este exemplu de răbdare şi perseverenţă. El este cel care mă alintă, mă susţine în toate, mă face să mă simt femeie. Familia mea este toată viaţa mea!”.

Dacă ar fi făcut meseria de actor numai pentru bani, azi nu mai era în domeniu

La moment se află într-un un turneu prin ţară, în mai multe sate, cu spectacolul „Pomul vieţii” de Dumitru Matcovschi în regia lui Sandu Cozub.

„Oamenii sunt dornici să vadă un spectacol, sunt primitori, bucuroşi, dar condiţiile în care suntem nevoiţi să lucrăm  sunt inumane. Şi dacă în acea sală un privitor după spectacol a hotărât să fie mai atent cu oamenii de alături, mai răbdător şi mai înţelegător, atunci misiunea mea ca om, ca actriţă este îndeplinită”.

Repertoriul acestei săptămâni și bilete găsești AICI.

Autor: Daniela Muntean, stagiară

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: