Cancelarul german Olaf Scholz a cerut Chinei să-și folosească influența asupra Rusiei pentru a opri războiul din Ucraina, în timpul discuțiilor cu președintele Xi Jinping la Beijing. Scholz a spus că ambele țări au convenit că amenințările nucleare ale Rusiei sunt iresponsabile și extrem de periculoase, relatează BBC.

Președintele chinez a refuzat să condamne invazia lui Vladimir Putin.

Dar el a spus că comunitatea globală ar trebui să susțină ofertele de a pune capăt crizei în mod pașnic și să se opună utilizării sau amenințării cu folosirea armelor nucleare, spun rapoartele chineze. Călătoria a stârnit îngrijorare în Germania și în alte părți ale Europei, după ce liderul chinez și-a consolidat recent puterea.

Vizita cancelarului Scholz în China este pe atât scurtă, de doar 11 ore, pe cât și controversată. El este primul lider occidental care a călătorit la Beijing de la pandemia globală și primul care s-a întâlnit cu președintele Xi de când și-a întărit puterea la Congresul Național al Partidului Comunist luna trecută.

Momentul este văzut ca fiind extrem de discutabil de mulți din Europa – inclusiv de membrii propriului guvern al domnului Scholz, care își fac griji că prezența sa va servi la ștergerea reputației interne a unui domnul Xi din ce în ce mai autoritar.

Dar cancelarul german, ca și predecesorul său Angela Merkel, susține că problemele globale pot fi rezolvate doar prin cooperare cu China. Întâlnirea față în față, a spus el, a facilitat discuția, chiar și a problemelor asupra cărora ambele țări nu sunt puternic de acord.

Deci, ce s-a realizat?

A existat o recunoaștere reciprocă a faptului că vremurile sunt grele; Președintele Xi și-a exprimat dorința de a lucra împreună în „vremuri grele și tulburi”.

A existat un acord pentru continuarea discuțiilor, despre războiul din Ucraina, securitatea alimentară și energetică globală, schimbările climatice și pandemia globală.

Cencelarul Scholz a repetat poziția Germaniei cu privire la Taiwan – orice schimbare a status quo-ului trebuie să fie pașnică și cu acord reciproc – și cu privire la drepturile omului – acestea trebuie protejate, în special în ceea ce privește minoritățile din Xinjiang.

Vizita va fi atent analizată în capitalele Europei.

Cencelarul Scholz a venit la putere promițând o politică externă condusă de valori și o schimbare în abordarea Germaniei față de China; un angajament pe care l-a reiterat înaintea vizitei sale. „Dacă China se schimbă, atunci abordarea noastră față de China trebuie să se schimbe”, a spus el.

Dar multă lume din Germania și din Europa, pur și simplu, nu au încredere în el; în parte din cauza unei propuneri recente – și controversate – de a vinde o participație din portul Hamburg unei companii chineze.

Șase dintre miniștrii săi s-au opus acordului, iar serviciile de securitate au cerut prudență, iar Scholz a forțat un acord, deși unul care a redus dimensiunea și influența mizei. Bănuiala la Berlin era că voia un „cadou” pe care să-l ducă în China.

Scholz a ales să călătorească cu o delegație de directori de la companii germane precum BASF, Volkswagen și Bayer.

„Semnalul care este trimis este că vrem să extindem și să intensificăm cooperarea noastră economică”, a spus un politician verde, al cărui partid a căutat de multă vreme o poziție mai dură față de China.

Compania germană Daimler își extinde resursele în China

Luarea directorilor a fost o practică obișnuită pentru predecesorul lui Scholz, Angela Merkel, care a urmat o politică de „schimbare prin comerț”, crezând că legăturile economice ar putea influența relațiile politice cu țări precum China și Rusia.

Dar dependența Germaniei de energia rusă ieftină a scos la iveală defectele inerente ale acestei strategii. China, cândva partener, este acum privită și ca un rival la Berlin.

Când președintele Xi a îndemnat vineri „o cooperare mai profundă” cu Berlinul, un fior va fi curmat pe șira spinării celor care se tem că afacerile germane sunt prea strâns legate de China. Ce s-ar întâmpla ei întreabă, în cazul în care China ar invada Taiwan?

Peste un milion de locuri de muncă germane depind de această relație diplomatică.

Luați, ca exemplu, gigantul auto Daimler, care vinde mai mult de o treime din vehiculele sale în China. În prima jumătate a acestui an, afacerile germane au investit în țară mai mult decât oricând; compania chimică BASF tocmai a deschis o nouă fabrică în sudul Chinei și se așteaptă să investească 10 miliarde de euro (8,75 miliarde de lire sterline) în amplasament până la sfârșitul acestui deceniu.

Germania este cea mai puternică economie a UE și, probabil, cel mai influent membru, așa că ceea ce spune și face contează.

Am sugerat odată că fosta Angela Merkel poate fi văzută uneori ca un Donald Trump european pentru felul în care tinde să pună Germania pe primul loc.

Preocupările mai ample ale UE au fost ignorate în favoarea unor contracte germane de energie și comerciale profitabile cu Rusia și China. Ea a cerut măsuri de austeritate ale UE pentru statele membre mediteraneene în timpul crizei zonei euro, pentru a proteja contribuabilii germani de atragerea de datorii comune.

Olaf Scholz este succesorul doamnei Merkel mult mai mult decât numele, în mintea multor lideri ai UE.

Pachetul său masiv de ajutor pentru a ajuta întreprinderile germane cu prețuri ridicate la energie este văzut ca oferindu-le un avantaj competitiv nedrept pe piața unică europeană.

Iar călătoria sa în China, anunțată, dar necoordonată cu alții din UE, a zburlit pene în toată Europa. Emmanuel Macron din Franța l-a avertizat recent pe domnul Scholz că riscă să devină izolat.

Pe măsură ce Europa și, în primul rând, Germania, își îndepărtează dependența de gazul rusesc, întrebarea este următoarea: Berlinul, orbit de perspectiva unor tranzacții comerciale, se leagă prea aproape de China?

Președintele francez Emmanuel Macron face eforturi de ani de zile pentru ca UE să devină mai puțin datorată față de Beijing. Criticii l-au acuzat de protecționism.

Dar, după întreruperea lanțului global de aprovizionare în timpul pandemiei de Covid-19, „armamentizarea” importurilor/exporturilor de energie după invadarea Ucrainei de către Rusia și președinția lui Donald Trump, a devenit clar că Europa nu ar trebui să se mai bazeze atât de mult pe SUA în ceea ce privește securitatea.

Odată cu insistența domnului Macron ca continentul să devină mai coeziv și mai autonom, diversificarea partenerilor săi comerciali a început să pară sensibilă pentru Bruxelles. Olaf Scholz este privit ca fiind îngrijorător de decalat.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: