Mulți laudă celebrele măsline Kalamata, dar oare cât de bune sunt în comparaţie cu mult mai consumatele măsline înnegrite prin oxidare? Despre măsline în general ştim că sunt bogate în antioxidanţi şi grăsimi sănătoase, substanţe care aduc organismului numeroase beneficii.

Află în continuare câte calorii au măslinele Kalamata, ce substanţe nutritive conţin şi efectele benefice ale acestora asupra sănătăţii, dar şi aspectele mai puţin pozitive, respectiv conţinutul crescut de sare din acestea.

Măsline Kalamata: valori nutriţionale şi calorii

În 100 de grame de măsline Kalamata se regăsesc aproximativ 230 de calorii, aproape 17 grame de grăsimi, 13 grame de carbohidraţi, 7 grame de fibre, dar şi 2.130 miligrame (2,3 grame) de sodiu – adică limita maximă admisă/zi.

De asemenea, conţin vitaminele B, C, E, K (benefice pentru sănătatea inimii şi a ochilor), precum şi minerale (calciu, magneziu, fier, fosfor, cupru, potasiu) care reduc riscul de anemie şi întăresc sistemul osos şi cardiovascular. Conţinutul crescut de grăsimi nu ar trebui să te sperie, pentru că 75% dintre acestea sunt mononesaturate (în principal acid oleic), deci benefice pentru sănătate, în special pentru inimă.

Consumul de măsline Kalamata este asociat cu un risc mai mic de instalare a bolilor de inimă şi a cancerului, precum şi cu îmbunătăţirea vederii şi a sistemului osos. Iată care sunt posibilele efecte benefice ale consumului de măsline Kalamata!

Bogate în antioxidanţi cu efect anticancerigen

Conţinutul crescut de antioxidanţi din măslinele Kalamata, în special polifenoli, ar putea reduce riscul de boli cronice, inclusiv cancer.

Oleuropeina este un astfel de antioxidant şi compusul care conferă măslinelor gustul amar specific. Împreună cu hidroxitirosolul, acest antioxidant reduce nivelul de inflamaţii din corp şi protejează organismul de stresul oxidativ, una dintre principalele cauze ale degradării celulare.

Nu este de mirare că incidenţa redusă a bolilor de inimă şi a cancerului este mult mai scăzută în ţările în care sunt frecvent consumate alimente indicate în dieta mediteraneeană.

Studiile pe animale de laborator au arătat că antioxidanţii din măsline pot avea rol preventiv în ceea ce priveşte cancerul de piele, de sân, de colon sau de plămâni.

De asemenea, s-a demonstrat că oleuropeina poate avea proprietăţi antimicrobiene şi antivirale, luptând cu diverse bacterii şi virusuri (herpes, rotavirus etc.).

Previn acumularea grăsimilor pe artere

Acidul oleic din măslinele Kalamata reduce procesul inflamator în organism, una dintre cauzele principale ale bolilor cardiovasculare (boli de inimă, infarct, atac cerebral).

Numeroase studii au arătat că obezitatea şi ateroscleroza pot fi prevenite printr-un consum frecvent de grăsimi sănătoase, precum cele care se regăsesc şi în măslinele Kalamata.

De asemenea, acidul oleic este mai uşor metabolizat, ceea ce înseamnă că organismul îl foloseşte pentru a produce energie. Totodată, studiile au arătat că polifenolii din măsline pot reduce în mod natural nivelul colesterolului „rău” din sânge, prevenind astfel hipertensiunea şi alte afecţiuni asociate acesteia.

Măslinele Kalamata protejează creierul

Aceiaşi antioxidanţi menţionaţi mai sus pot preveni degradarea celulară la nivelul creierului, scăzând astfel riscul unor boli precum Alzheimer sau Parkinson, asociate de regulă cu înaintarea în vârstă. De asemenea, aceste substanţe benefice protejează pielea de efectul nociv al razelor ultraviolete.

Testele de laborator au arătat că polifenolii au rol neuroprotector, iar măslinele Kalamata conţin din belşug astfel de substanţe, aşa că ar trebui consumate cât mai des.

Atenţie la conţinutul crescut de sare din măslinele Kalamata!

Deşi au numeroase efecte benefice, măslinele Kalamata trebuie consumate cu măsură, mai ales de către persoanele care iau tratament pentru hipertensiune. Asta, deoarece măslinele Kalamata au multă sare, ca urmare a ţinerii acestora în apă cu sare, pentru conservarea lor.

Aşadar, cu cât mănânci mai multe măsline, cu atât aportul de sare adus organismului este mai crescut. Iar consumul excesiv de sare este asociat nu numai nu probleme la nivelul inimii, ci şi cu retenţie de apă în ţesuturi şi osteoporoză. Moderaţia este cuvântul de ordine!

Sursa: csid.ro

Distribuie articolul: