În noiembrie 2018, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat data de 4 ianuarie Ziua Mondială a Braille. În această zi, întreaga lume sărbătorește conștientizarea importanței alfabetului Braille ca mijloc de comunicare în realizarea deplină a drepturilor omului pentru persoanele nevăzătoare și cu dizabilități de vedere. 4 ianuarie este ziua de naștere a lui Louis Braille, creatorul acestui sistem de scriere. Este al treilea an când Organizația Națiunilor Unite marchează această zi.

De-a lungul anilor, PNUD Moldova a inițiat și a dezvoltat împreună cu partenerii săi diverse programe de accesibilizare a informației inclusiv cu ajutorul Braille, în special a informației electorale. Victor Koroli, directorul executiv al Alianței INFONET, a implementat mai multe proiecte în acest domeniu, inclusiv cu suportul PNUD și în parteneriat cu Comisia Electorală Centrală.

Domnule Koroli, Braille reprezintă o posibilitate a persoanelor cu dizabilități de vedere de a comunica și a avea acces la informație esențială în contextul educației, al libertății de exprimare și opinie, precum și al incluziunii sociale, așa cum se descrie și în articolul 2 al Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Cât de utilizat este Braille-ul în Republica Moldova?

„Sistemul Braille a fost gândit în anul 1819 de militarii francezi ca un mijloc de comunicare pe timp de noapte. Louis Braille l-a perfecționat și a devenit o metodă de citire cu degetele pe care lumea o cunoaște de aproximativ 200 de ani.

În Republica Moldova sunt estimativ 15 mii de persoane cu dizabilități de vedere, iar numărul celor care cunosc alfabetul Braille este de aproximativ 2500. Ceea ce este important de menționat este că în „lumea persoanelor cu dizabilități” nu există soluții universale. Sistemul Braille constituie un mijloc simplu și eficient pentru realizarea deplină a drepturilor de către o persoană oarbă sau slab văzătoare, este o demonstrație de profesionalism, independență și egalitate.

Educația și orice tip de abilități constituie o comoară prețioasă pentru fiecare persoană, fiind stocată în adâncurile conștiinței și la momentul potrivit poate fi extrasă de acolo pentru a juca un rol pozitiv într-o situație concretă. Deosebit de important este sistemul Braille pentru copii, deoarece dobândirea abilităților de scriere, pe lângă alfabetizare, dezvoltă și formează în sine trăsăturile proceselor mentale și trăsăturile de caracter.

Persoana care studiază Braille își îmbunătățește atenția, gândirea, își formează idei despre lumea din jur, dar își dezvoltă și abilități motorii fine ale mâinilor, care ulterior devin ochii ei.”

Când a fost utilizat Braille-ul pentru a disemina informație privind votul și educarea civică a alegătorilor? Cum ați descrie aceste practici?

„În 2010, la alegerile președintelui Asociației Nevăzătorilor din Moldova, a fost pilotat un prototip de buletin de vot incluziv: pe hârtie galbenă, font mare și text dublat în sistem Braille. În contextul alegerilor locale generale din 14 iunie 2015 a fost publicat pentru prima dată Ghidul Alegătorului în sistem Braille. De atunci, la fiecare scrutin, Ghidul Alegătorului este realizat și în Braille. Inclusiv, ne amintim de alegerile parlamentare din 2019, care s-au desfășurat în baza unui sistem electoral nou, iar Alianța INFONET, cu suportul PNUD, a elaborat o versiune Braille a broșurilor „Democrația contează — Participă!” și „Democrația se învață”.

Aceste practici au fost primite cu mare entuziasm de către comunitatea persoanelor cu dizabilități de vedere din Republica Moldova, deoarece constituie un tratament de la egal la egal, demonstrează o înțelegere a necesităților speciale, asigură accesul la informație și manifestă o deschidere față de problemele comunității.”

În 2020, un an electoral, dar și pandemic, persoanele cu deficiențe de vedere au constituit un grup care a avut la fel de mult de suferit din cauza izolării în case. Pandemia a arătat cât de important este să fie creat accesul la informații în formate precum Braille sau pentru-un sistem audio. Din ceea ce cunoașteți, cum au reușit persoanele cu dizabilități de vedere să se informeze despre alegerile prezidențiale?

„În anul 2020, cu scop de informare a persoanelor cu dizabilități de vedere au fost publicate și difuzate:

Ghidul Alegătorului (în sistem Braille și în format audio pe CD  –  difuzare prin CECOGRAMA (n.r.  – scrisoare în Braille, expediată prin poștă) pe adresele organizațiilor teritoriale ale Asociației Nevăzătorilor din Moldova)

Buletinul Electronic „Pro Accesibilitate, Pro Incluziune, Pro Democrație” (tipar obișnuit, difuzare prin e-mail și rețele de socializare)

Acestea sunt fie publicații oficiale ale Comisiei Electorale Centrale, elaborate de organizații necomerciale în formate accesibile, fie sunt inițiative ale sectorului asociativ. Totodată, bucură faptul că un concurent electoral (Maia Sandu) și-a publicat platforma electorală și în sistem Braille.”

– În opinia dvs., ce alte materiale de informare electorală ar fi util de creat și de adaptat și în Braille în 2021?

-Ghidul Alegătorului și Programul calendaristic pentru organizarea și desfășurarea alegerilor (în eventualitatea alegerilor parlamentare anticipate)

-Broșura Democrația se învață (pentru copii și tineri)

-Colecția „Ariciul Arci” (pentru copii)

PNUD a fost unul dintre promotorii diverselor surse de informare și asigurării accesibilității pentru toate grupurile de alegători. În contextul acestor eforturi și a eforturilor statului Republica Moldova, dar și comunității, societății civile, cât de mult a evoluat accesibilitatea proceselor electorale în ultimii ani?

În ultimii ani, grație eforturilor partenerilor de dezvoltare, în mod special a PNUD, în Republica Moldova au fost pilotate și implementate mai multe modele incluzive de realizare a drepturilor politice ale persoanelor cu dizabilități:

-Plicul șablon

-Publicații în formate accesibile (Braille, audio, „ușor de citit — ușor de înțeles”, cu traducere în limbaj mimico-gestual)

-Sistemul Televizat cu Circuit Închis

-Translatori în limbaj mimico-gestual în incinta Comisiei Electorale Centrale și Birourilor electorale al secțiilor de votare

-Taxi social pentru transportarea alegătorilor persoane cu dizabilități

-Auditul condițiilor de accesibilitate ale secțiilor de votare

-Misiuni de monitorizare a alegerilor (cu participarea persoanelor cu dizabilități) etc.

Toate aceste realizări, în ansamblu, plasează Republica Moldova și Comisia Electorală Centrală într-o lumină favorabilă și este luată drept exemplu la nivel regional în domeniul incluziunii persoanelor cu dizabilități. Dar, ceea ce este mult mai important, au accesibilizat procesele electorale și au aprofundat drepturile politice ale alegătorilor. Iar persoanele cu dizabilități, pornind de la drepturile lor politice, au manifestat un comportament pro-activ și au realizat adevărate campanii de advocacy pentru a lupta pentru alte drepturi fundamentale: acces la informație și educație, angajare în câmpul muncii și acces egal la cultură.

Acest interviu a fost realizat de PNUD Moldova în cadrul proiectului „Consolidarea democrației în Moldova prin alegeri incluzive și transparente”, implementat cu suportul poporului american, oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: