Fostul ministru al Economiei Octavian Calmîc, în cadrul emisiunii „Podcast Politik”, moderată de jurnalista Natalia Morari, a declarat că prețurile la majoritatea produselor sunt în creștere din cauza influenței externe sau unor factori interni, care de cele mai multe ori se referă la costurile de producție, transmite Noi.md.

 

„Dacă comparăm prețurile la produsele alimentare și non-alimentare din prezent cu cele din anul 2021, atunci acestea, practic, au crescut cu 50% și această tendință de majorare se menține în continuare.”

De ce cresc prețurile? Explicația e simplă: pe de o parte, cresc, în virtutea influenței externe, pe de alta, sunt un șir de factori interni, cum ar fi costurile de producție. O bună parte din structura costurilor de producție ține de materia primă, care este de import. Și doi, ține de utilitățile publice folosite: apă, gaz, electricitate și alte elemente, care, din păcate, începând cu anul 2021, în R. Moldova sunt cu mult mai mare decât în țările din regiune sau din CSI, cu care anterior ne comparam, iar acum, în ultima perioadă sunt chiar mai mari și decât în unele țări din Uniunea Europeană. Asta se întâmplă în virtutea managementului defectuos al acestui sector. Și aici mă refer nu doar la companiile care gestionează acest sector, pentru că trebuie să menționăm că acest sector este unul reglementat de către stat. Respectiv, se vede un dezechilibru între politicile statului în domeniul energetic cu efectele de pe piață, ceea ce a dat tarife, prețuri mult mai mari pe produsele energetice decât în regiune. Da, noi am reușit, cu eforturi financiare enorme și cu implicarea mai multor structuri, să diversificăm sursele tradiționale de aprovizionare a pieței noastre cu resurse energetice, chiar dacă, într-un final, ne-am întors tot la acelea istorice, pe care le-am avut: gazul rusesc, energie electrică din Transnistria, preponderent. Noi avem soluția de alternativă, însă aceasta este foarte scumpă și asta ne va duce într-o criză a prețurilor și mai mare”, a spus fostul ministrul.

Octavian Calmîc a menționat că starea actuală din sectorul de afaceri din Moldova este caracterizată de pesimism, deoarece oamenii de afaceri resimt lipsa de garanții și au încredere redusă în ziua de mâine.

Acest lucru se întâmplă pentru că există instabilitatea cadrului juridic, se schimbă legislația la fiecare două săptămâni, iar politica vamală și cea fiscală sunt incerte. Și politica bancară este incertă și aici trebuie să menționăm că în sectorul bancar în anul 2022, dar și în anul 2023 dobânzile la creditele, care au fost atrase (la noi orice business este finanțat din sectorul bancar, preponderent) au ajuns până la 24 – 25%. Sunt puține business-uri legale, care să dea o profitabilitate mai mare decât rata dobânzii. În alte țări, sectorul bancar este mai flexibil și există dobânzi mai atractive de la sectorul bancar, acolo se încearcă să se facă un parteneriat între sectorul financiar și cel economic, lucru, care în R. Moldova nu se întâmplă. De regulă, băncile încearcă să ia toate activele drept gaj și nu doar activele companiei, dar și activele private. Nu în zadar avem foarte multe proceduri de insolvabilitate și în sectorul gestionat de stat, și în domeniul sectorului privat”, a mai spus fostul ministru al Economiei.

Octavian Calmîc s-a referit și la inflația din R. Moldova, care, potrivit lui, de la 34% în anul 2022 a ajuns cumulativ pentru ultimele 12 luni la un nivel de 14%.

„Ce înseamnă acest lucru simplu vorbind? Faptul că prețurile continuă să crească. Noi cumulativ în doi ani, avem o majorare de 50%. Vă dau un exemplu elocvent: în anul 2008, era un mecanism de monitorizare a prețurilor. Tot existau fluctuații mari de inflație și ca să redresăm această situație s-a creat un comitet de monitorizare a prețurilor pentru produsele sensibile. Și vă spun că majorarea cu un leu a prețului la cartofi dă o majorare a inflației cu aproape un procent. Asta ca să vă dați seama ce legături există dintre un leu în plus la cartofi sau la varză și inflația macroeconomică. La noi, practic, în jumătate de an, s-au majorat de șase ori tarifele la gaz. Sigur că acest fapt a avut un impact major asupra stabilității noastre economice. Practic, s-au întrerupt foarte multe procesele economice. La nivel microeconomic, oamenii trebuie să înțeleagă că reducerea inflației nu este suficientă pentru a stopa procesul de creștere a prețurilor. Noi trebuie să avem o inflație negativă și doar atunci sunt premise ca prețurile să nu crească. Chiar dacă inflația va fi zero, tot mai pot fi situații, când prețurile vor continua să crească, pentru că noi suntem net consumatori de produse de import”, a explicat Octavian Calmîc.

În ceea ce ține de produsele importate, economistul a spus că și costurile de logistică, dar și staționările transportului cu mărfuri la vamă implică costuri enorme, pe care, până la urmă, le duce pe umerii săi consumatorul.

„Faptul că un cargo staționează la intrarea în țară șapte zile și la ieșirea din țară șapte zile înseamnă costuri enorme și duce la creșterea prețurilor, care sunt puse în final pe umerii consumatorului. Un alt exemplu: în Moldova, costul de arendă a spațiului comercial este mai mare decât media în multe țări europene și vânzările pe metru pătrat în centrele comerciale sunt mai mici decât în țările europene. Respectiv, toate aceste costuri administrative, de vânzare, de marketing iarăși vin pe umerii consumatorului”, a menționat economistul.

Fostul ministru a subliniat că în multe țări europene, și nu doar, în virtutea acestor crize s-au întreprins anumite măsuri pentru a scădea din presiunea pe prețul final pentru consumator, cum ar fi reducerea tarifului pe valoare adăugată (TVA) la produsele alimentare.

„În Republica Moldova, cu mici excepții la pâine, lapte, zahăr se aplică TVA-standard de 20% și acest lucru a făcut ca într-un final să avem prețurile la produsele alimentare de bază, care se consumă, practic, zilnic, mai mari decât în țările limitrofe: Ucraina, România, dar și chiar decât în Germania. La noi este un pic distorsionată și aplicarea taxelor, mă refer, în special, la accize. De ce se aduc foarte multe importuri prin zona gri sau de contrabandă: pentru că sunt accize, deasupra accizelor se aplică încă și TVA și deja produsul devine prea scump pentru consumatorul de rând. Și acest lucru le oferă oportunitate celor care se ocupă cu comerțul ilicit să comercializeze aceste produse cu o marjă mult mai interesantă pentru ei și, din păcate, în detrimentul statului. La noi, foarte multă lume, care trăiește în zona de frontieră face cumpărături nu doar în Ucraina, dar, mai ales, în România, pentru că în România TVA-ul pentru produsele alimentare este de 9%”, a conchis Octavian Calmîc.

Distribuie articolul: