Grija pentru copii este o preocupare a părinților. Părinții mereu sunt cu gândul la ei, explicându-le reguli de conduită, cum să se comporte la școală, reguli de traversare a străzii etc. Dar cât de atenți sunt părinții atunci când le vorbesc copiilor reguli de comportament atunci când rămân singuri acasă? Este evident că uneori ești impus de situație să pleci undeva și să îți lași copilul de 5 ani singur acasă, chiar și numai pentru o oră. 

Ieri, am mers la un boc de locuit să fac sondaje pe o temă oarecare. Sunând așa, la ușile oamenilor, la un apartament a deschis un copil de 5 ani. M-am salutat și i-am zis că am nevoie să vorbesc cu părinții. A zis că tatăl nu știu unde e, nu am mai înțeles, iar mama e plecată cu fratele mai mare la un meci. Bine zic!


– Dar cu cineva din bunici aș putea vorbi?

– Nu, bunicii stau la casele lor.

– Și ești singur acasă?

– Da, îmi răspunde.

– Și nu ți-i frică să stai singur acasă?

– Nu, îmi răspunde zâmbind și încrezător.


Pentru moment, oricum am rămas fără replică, dar ulterior am regratat că nu i-am spus să nu mai deschidă ușa fără să întrebe măcar cine e dincolo de ușă.

La un alt apartament, răspunsese o fată. După voce, părea să fie în jur de 12-15 ani. A întrebat cine sunt. M-am prezentat și deja am spus care este scopul vizitei. Deși vârsta ei, dar și modul de gândire diferă de cea a unui copil de 5 ani, imi zice că părinții nu sunt acasă și i s-a zis să nu deschidă la oameni străini.

Da, am înțeles, nicio problemă, i-am zis. Și mi-am continuat drumul.

Dragi părinți, fiți vigilenți! Niciodată nu se știe cine poate bate la ușa apartamentului tău, chiar dacă la modul teoretic nu aștepți pe nimeni în ospeție, în vizită.

Chiar și dacă ești inpus de situație să îți lași copilul de 5 ani acasă, singur, măcar să nu deschidă ușa fără să întrebe cine e dincolo de ușă. Copilul poate și a fost instruit, dar… Trebuie să fim atenți!

Distribuie articolul: