În articolul de săptămâna trecută ți-am prezentat ce soiuri de vinuri roșii moldovenești avem. După cum am menționat, tendința în lume este de a pune accent pe soiurile autohtone ale țării. Avem cu ce ne mândri și la capitolul vinurilor albe!

Per general, vinurile albe sunt acelea care se consumă primele în cadrul unei degustări sau ale unei mese și vei începe să consumi dintâi vinul sec. Temperatura de servire al acestui tip de vin este de 10 – 12 grade Celsius.

Vei consuma mereu vinul alb din pahar de tip lalea, cu o capacitate de aproximativ 350 ml, cu corpul mai îngustat la gură și mai amplu la pântec. Regula de aur este să ții mereu paharul de picioruș, în nici un caz de cupă, fiindcă astfel vinul se va încălzi și vei pierde din savoarea lui.

Cu ce mâncăruri se combină vinul alb?

  1. Carnea slabă de pasăre sau peștele și fructele de mare. Poți opta chiar și pentru rețete de pește sau fructe de mare care conțin vin alb în prepararea lor.
  2. Brânzeturi cremoase gen Brie sau Camembert, cu aciditate, care să se conformeze acidității vinului ales.
  3. Paste care conțin cașcaval în rețeta de preparare: Carbonara sau Quatro Formaggi.
  4. Fructe, nuci, legume la grătar sau sote: poți organiza un platou cu aspect estetic plăcut și gustări ușoare. Mâncarea grea, gen carnea roșie sau vânatul, sunt nepotrivite vinurilor albe, proaspete și fresh.

Vinurile din soiurile autohtone moldovenești sunt niște vinuri aromate, deseori cu o bogată și veche istorie în spate și reprezintă, fără îndoială, o valoare deosebit de înaltă pentru patrimoniul nostru național.

Feteasca Albă

Este o clonă a soiului Feteasca Neagră, apărută demult pe teritoriul Republicii Moldova și care, la moment, se cultivă pe o suprafață de cca 650 ha de viță-de-vie. Acest soi este foarte răspândit și în România, Ucraina, Ungaria și chiar Germania.

Feteasca Albă în popor mai este numită Leanca, Poama fetei, Fetița etc. Se cunosc aproximativ 52 de sinonime pentru soiul Feteasca Albă.

Acest soi este potrivit pentru a crea vinuri albe seci, demiseci, demidulci și spumante. Vinurile acestui soi sunt proaspete, fine, delicate. Aroma amintește de mireasma florilor de câmp, de salcâm, de măr verde și citrice.

Feteasca Regală

Formele parentale ale acestor struguri sunt Feteasca Albă și Grasa de Cotnari. Identificat în anul 1920, acest soi de struguri semi-aromat se cultivă pe larg în Moldova și în România.

În Republica Moldova suprafața totală a soiului Feteasca Regală se întinde pe aproximativ 300 ha.

În popor mai întâlnim sinonime ale soiului dat precum Dănășeana, Galbena de Ardeal, Feteasca muscatnaia etc.

Vinurile din soiul Feteasca Regală au o aromă tipică de grapefruit, cu nuanțe de pară, citrice și arome florale. Prezintă un gust mai amplu și mai corpolent ca Feteasca Albă sau Grasa de Cotnari. Datorită taninurilor fine ce sunt conferite de pielița rezistentă a boabelor de struguri se pot crea vinuri de corpolență medie care sunt păstrate în inox, sau vinuri de corpolență înaltă păstrate în butoi de stejar.

Viorica

Acest soi este catalogat drept unul aromat, iar țara sa de origine este Republica Moldova.

Soiul tipic moldovenesc are, în schimb, părinți de origine franceză (Seibel) și italiană (Aleatico). Soiul Viorica este inclus în Catalogul Internațional al soiurilor de struguri cu denumirea Wiorika.

Soiul este plantat pe teritoriul țării, dar se găsește și în Ucraina, Cehia, Ungaria, Bulgaria etc. În Republica Moldova sunt plantate cu acest soi cca. 95 ha de viță-de-vie.

Vinul sec Viorica prezintă o nunață galben – pai, cu reflexii vierzui. Aromele sunt apropiate soiului Muscat: flori de salcâm, iasomie, tei. Au note fructate de citrice, caise uscate, mere galbene. De asemenea, se mai pot simți note de cimbru, busuioc și alte plante aromate.

Alb de Onițcani

Este obținut prin polenizarea soiului Cili Chiuliabi de origine dagestană cu polen de Sao Vilar și Seianeț.  A fost acceptat pentru testare în anul 1976.

Suprafața ocupată de soiul dat în Moldova este de 242 ha. Inițial soiul era folosit pentru producerea distilatelor, în prezent producându-se vinuri seci de calitate bună.

Riton

Soi de origine moldovenească, omologat în anul 2000.

Unul dintre părinții acestuia este Villard Blanc, iar al doilea părinte se consideră a fi Riesling de Rhin.

Acesta este un soi de selecție nouă, cel mai tânăr și mai puțin cercetat, dar cu potențial foarte bun. Ocupă o suprafață de 175 ha de viță-de-vie și are un caracter plin, o mineralitate înaltă și o prospețime plăcută.

Așadar, acum cunoști, în linii generale, cu ce soiuri autohtone de vinuri albe ne putem mândri ca moldoveni. Nu întârzii să amintesc că orice tip de vin, ca să-ți aducă plăcere gustativă și olfactivă trebuie consumat corect și cu moderație, respectând asocierile gastronomice, paharul potrivit și alte particularități de servire.

Vezi și: Top 10 vinării mici din Moldova despre care nu știai, dar pe care merită să le cunoști

Distribuie articolul: