Cercetătorii care au condus acest studiu, au creat un model a ceea ce s-ar putea întâmpla dacă oamenii ar înlocui o „dietă tipică occidentală”, axată pe carne roșie și alimente procesate, cu o „dietă optimizată”, axată pe consumul ridicat de fructe și legume, cereale integrale și nuci.

Potrivit studiului, dacă o asemenea „dietă” este urmată de la o vârstă fragedă, speranța de viață poate crește cu până la 13 ani. Mai exact, o femeie care începe să mănânce optim la 20 de ani și-ar putea crește durata de viață cu puțin peste 10 ani, iar un bărbat care urmează o dietă sănătoasă de la vârsta de 20 de ani și-ar putea adăuga încă 13 ani la viață. Concentrarea pe o dietă mai sănătoasă ar putea prelungi, de asemenea, viața adulților, chiar dacă încep să o urmeze la o vârstă mai înaintată, arată studiul.

csid.ro

Începând acest regim la 60 de ani, o femeie și-ar putea crește durata de viață cu opt ani, iar un bărbat, cu aproape nouă. Un stil de alimentație bazat pe vegetale ar putea fi benefic chiar și pentru persoanele de peste 80 de ani: bărbații și femeile ar putea câștiga aproximativ 3,5 ani de viață suplimentară din schimbările alimentare, potrivit libertatea.ro

„Ideea că îmbunătățirea calității dietei ar reduce riscul de apariție a bolilor cronice și a decesului prematur este de mult cunoscută și este logic că mai puține boli cronice și decese premature înseamnă o speranță de viață mai mare”, a spus dr. David Katz, specialist în medicină preventivă și nutriție, care nu a fost implicat în studiu.

Modelul recomandat de experți

În stabilirea unui stil alimentar, cercetătorii din Norvegia au folosit analizele existente și datele din studiul Global Burden of Disease, o bază de date care urmărește 286 de cauze de deces, 369 de afecțiuni și 87 de factori de risc în 204 țări și teritorii din întreaga lume.

Cele mai mari beneficii pentru creșterea speranței de viață, potrivit studiului, provin de la consumul mai multor leguminoase, care includ fasole, mazăre și linte; cereale integrale, dar și de la nuci, migdale sau fistic. Nucile, semințele, leguminoasele și cerealele integrale conțin mai mult decât proteine. Acestea includ grăsimi sănătoase, vitamine, minerale și fitochimicale antioxidante care au fost asociate cu un risc mai scăzut de boli cronice.

Consumul unei cantități reduse de carne roșie și carne procesată, cum ar fi bacon, cârnați și carne conservată, a fost, de asemenea, legat de o viață mai lungă. Carnea roșie și cea procesată sunt legate de riscuri semnificative pentru sănătate, inclusiv bolile coronariene și cancerul intestinal.

„Există dovezi substanțiale că (n.r. – carnea procesată) poate provoca cancer intestinal – atât de mult, încât Organizația Mondială a Sănătății a clasificat-o drept cancerigenă din 2015”, spune epidemiologul Tim Key de la Universitatea Oxford, membru al Comitetului științific consultativ pentru nutriție al Departamentului Sănătății din Regatul Unit.

Înlocuirea cărnii roșii și procesate cu carne de pasăre, pește și proteine vegetale este o modalitate de a îmbunătăți rapid o dietă, spun experții. Proteinele vegetale includ soia, năut, linte și alte leguminoase, tofu, tempeh, nuci, semințe și cereale integrale precum quinoa. Unele legume, cum ar fi broccoli, conțin, de asemenea, niveluri mai mari de proteine.

Un studiu din 2020, care a urmărit peste 37.000 de americani de vârstă mijlocie, a constatat că cei care au mâncat cele mai multe proteine vegetale prezentau cu 27% mai puține riscuri de a muri din orice cauză și cu 29% mai puține riscuri să moară de boli coronariene decât persoanele care au consumat, pe durata studiului, o cantitate redusă de legume.

„Beneficiul este mai pronunțat atunci când cărnurile roșii și procesate sunt înlocuite cu surse de proteine vegetale”, afirmă coautorul studiului, dr. Frank Hu, președintele departamentului de nutriție de la Universitatea Harvard. O modalitate de a include mai multe vegetale în dieta zilnică și de a consuma mai puțină carne roșie este dieta mediteraneană, care a câștigat premiul pentru cea mai bună dietă cinci ani la rând, potrivit U.S. News & World Report.

csid.ro

Pe locul doi este dieta DASH, care ajustează alimentația pentru a reduce hipertensiunea arterială, și dieta Flexitarian, care încurajează stilul de viață vegetarian. Toate aceste diete au în comun consumul ridicat de fructe, legume, fasole, linte, cereale integrale, nuci și semințe.

Sursa: libertatea.ro

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: