Black Friday sau Vinerea Neagră este un eveniment așteptat de milioane de cumpărători din lumea întreagă. Este ziua celor mai mari reduceri din an, astfel mulți au șansa să achiziționeze produsele pe care și le-au dorit de mult timp și a economisi considerabil. Doar că, oamenii de știință avertizează, că anume reducerile ne fac să cheltuim mai mult decât am planificat inițial sau chiar mai mult decât ne permitem, pe lucruri de care nu aveam neapărat nevoie. Iată de ce astăzi vorbim despre shoppingul conștient sau evitarea consumerismului.

Acum câțiva ani, această sărbătoare americană a reducerilor mari, care este marcată în a doua zi de după Ziua Recunoștinței, a ajuns și la noi în țară, iar în prezent unele magazine, așa cum se obișnuiește la noi ca sărbătorile să țină trei zile și trei nopți, își extind perioada de reduceri pe întreg weekendul. Noi ne-am spus că este cazul să vorbim despre cum să nu cheltuim mai mult decât avem nevoie în situația în care prețurile reduse sunt atât de ademenitoare. (Nu vorbim despre situația în care unii vânzători recurg la șiretlicuri și măresc prețul inițial pe etichetă, arătând reducerea care este, de fapt, prețul original al produsului).

Totuși, înainte să să cheltuiți banii în stânga și în dreapta pentru lucruri despre care credeți că „chiar aveți nevoie” vă recomandăm să țineți cont de câteva aspecte.

Fast fashion sau moda rapidă este un termen folosit pentru a descrie un model de afaceri extrem de profitabil și de exploatare bazat pe replicarea tendințelor de podium și a modelelor la modă, producându-le în masă la costuri reduse. Adesea, aceasta presupune exploatarea lucrătorilor în condiții inumane.

Alegeți haine de calitate, din stofe naturale sau materiale reciclate. Da, probabil obiectele vestimentare de calitate costă mai mult, dar ele rezistă în timp și vă vor sluji ani de zile, în comparație cu hainele care își pierd forma și aspectul după unul sau două sezoane. Atrageți atenția la etichete: EKO Sustainable, GOTS, ICEA, ECOCERT, Soil Association, Naturtextil, ETKO – sunt doar câteva marcaje care ne ajută să identificăm materialele produse ecologic. Marcajul Carbon Reduction ne spune că producătorul monitorizează amprenta de carbon lăsată de produs, C2C – ne indică faptul că materialele, apa și alte resurse au fost utilizate rațional în producție. FairTrade permite cumpărătorului să se asigure că îmbrăcămintea a fost cusută fără a fi folosită muncă forțată (scalvi, copii).

Știați că pentru confecționarea unei singure perechi de blugi se cheltuie 10.850 litri de apă (cam atâta apă consumă o persoană, care bea 2,5 litri zilnic, în aproape 12 ani)? Pentru un tricou obișnuit 2,7 00 litri de apă, pentru un scutec 810 litri, iar pentru un bețișor cu vată (noi îi mai spunem „pentru urechi”) se cheltuie 3,6 litri de apă. Iar obiectele vestimentare pe care nu le mai folosim și ajung la gunoiște, se descompun destul de greu, absorb deșeuri organice și ajung înapoi în sol, odată cu toate acele chimicale, micro particule de plastic și vopsele, cu care au fost „îmbogățite” aceste obiecte de producătorii de textile. Dar ce se întâmplă cu celelalte produse, mult mai nocive pentru sol, de care noi „nu mai avem nevoie pentru că s-au uzat, stricat sau nu ne mai plac”? Câte sute de ani vor trece până acestea se vor descompune, dacă se vor descompune

De asemenea, ar trebui să evităm risipa alimentară: anual în lume sunt aruncate aproape un miliard de tone de alimente, arată un nou studiu publicat de Organizaţia Naţiunilor Unite, informează Reuters. Raportul estimează că în 2019 au fost risipite 931 milioane de tone de alimente, echivalentul a 23 milioane de camioane de câte 40 de tone fiecare și care, puse cap la cap, ar fi înconjurat globul de şapte ori. Cumpărați doar cantitatea de produse necesare pentru o săptămână înainte, pentru a evita alterarea lor și transformarea în deșeuri.

Potrivit ipn, anual un cetățean moldovean generează în medie 4 kg de deșeuri electrice și electronice sau E-deșeuri, potrivit unui studiu internațional. Pentru comparație, cele mai multe deșeuri electronice sunt generate de Norvegia, 28,3 kg pe cap de locuitor, timp de un an. Fiecare american generează 20 kg de E-deșeuri, iar pentru rezidenții UE această cifră constituie, în medie, 17,7 kg anual. Pe de altă parte, cele mai puține echipamente electronice sunt aruncate în Niger, doar 400 gr/an, precum și în Etiopia, 500 gr/an, Afganistan și Uganda, 600 gr/an. Înainte de a procura un produs, asigurați-vă că acesta nu poate fi reparat. De multe ori o piesă schimbată vă costă mai puțin decât achiziționarea unui aparat nou.

Nu spunem să nu mai cumpărați nimic niciodată. Cu toții avem nevoie de niște lucruri. Vă îndemnăm doar să cumpărați și utilizați conștient.

Primul și probabil cel mai bun sfat este să achiziționați doar lucrurile și produsele de care aveți nevoie: Întocmiți o listă de cumpărături, dar înainte de a merge la magazin nu uitați să trageți cu ochiul în frigider, cămară sau în dulapul cu haine. Chiar aveți nevoie de 3 pachete de hrișcă și 2 kilograme de ceapă? De acel tricou, pantaloni sau accesoriu?! Dacă răspunsul dvs. este afirmativ, atunci selectați doar produsele din listă sau obiectul vestimentar pe care vi-l doriți și nu luați un braț de haine atunci când mergeți în cabina de probă.

Am cerut sfaturile membrilor grupului ZeroWaste.md – scopul căruia este de a informa și promova consumul rațional de produse fără a crea deșeuri, protejând astfel sănătatea, mediul, dar și buzunarul. Printre ideile împărtășite cu noi sunt eliminarea lucrurilor de unică folosință. Într-adevăr, anume aceste obiecte poluează mult mediul (farfurii, pahare, paie din plastic, bețișoare de vată, pungile din plastic, haine, precum și obiectele care se deteriorează ușor, deci nu ne vor servi prea mult și vom fi nevoiți să cheltuim dublu).

Un alt sfat este, din când în când să selectăm lucrurile de care nu mai avem nevoie și să facem schimb sau le donăm (Banca de Haine, proiectul Diaconia, grupuri de pe Facebook, cum ar fi Free Cycle Chișinău) sau să le vindem (târgurile de caritate), dăruindu-le astfel o a doua viață.

„Pasul 1 – nu cumpăra. E pe atât de simplu, pe cât e și complicat, deoarece consumerismul e la putere (sunt vinovată și eu de el). Nu este vorba doar de pungi eco, ambalaje reciclabile și altele. E vorba despre lucru zilnic asupra conștientizării diferenței dintre „am nevoie” și „vreau”. De cele mai multe ori pur și simplu vrem. Am nevoie de apă, dar vreau cola, vreau suc, vreau și tot așa”.

„Cheltui mai mult pe produse alimentare gourmet/ eco/ pe cât posibil locale vs bulendre; îmi iau modele clasice care rămân actuale mult timp; cumpăr haine doar când am nevoie de ceva concret; nu iau tehnică dacă nu sunt 100% sigură că o voi folosi minim 3-4 zile/ săpt.”.
„Eu mă gândesc că stau la chirie și orice obiect pe care-l cumpăr înseamnă plus un obiect de târâit când o să mă mut”.

„Îmi pun întrebarea dacă merită acel lucru energia și banii pe care i-am lucrat, în loc să fac o călătorie (cursuri, universități etc)”.

„Eu evit la maximum să fac cumpărături spontane, să merg la magazin fără listă, fără cel puțin 3 lucruri de care am nevoie… De câțiva ani fac un efort conștient să aleg produse doar fabricate în Moldova, deseori de la piața Ecolocal sau de la micii producători, iar magazinele de caritate sau second hand au devenit prima sursă de haine, magazine de mobilă, decor. Înainte de pandemie am și descoperit schimbul gratuit de haine și cărți care din cauza pandemiei s-a mutat online”.

„Personal, după ce am aflat despre fast fashion și cât de mult poluează mediul această industrie și am conștientizat ce înseamnă asta, am început a cumpăra mai des de la producătorii autohtoni de haine sau second hand, dar cel mai important am redus. Caci nu avem nevoie de atâtea haine cât ne arată tipele de pe Instagram care le primesc gratuit. Mai simpluț și mai drăguț. Și înainte de a cumpăra, mereu mă gândesc dacă am nevoie de acest lucru sau pur și simplu îl vreau. Dacă stai 30 de secunde să te gândești, răspunsul deodată vine. Mulți cumpără din impuls și fără a conștientiza”.

„Eu aș recomanda cartea Marie Kondo „Magia ordinii”, cel puțin pe mine m-a ajutat să conștientizez de cât de multe lucruri nu am nevoie! Și chiar m-a schimbat, înainte de a cumpăra ceva Marie Kondo îmi șoptește să mă mai gândesc o dată. După lectura acestei minunate cărți am dus juma de casă din casă. Mai ales spre sfârșitul anului e foarte util și practic. Și din cei 10 saci adunați, foarte puțin a fost dus la gunoi, am adunat info și le-am repartizat acolo unde trebuie. Baftă!”

„Recent am citit cartea „The Year of Less” de Cait Flanders, în care ea vorbește despre experimentul său de a nu cumpăra nimic neesențial timp de un an, împreună cu donarea/aruncarea a tot ce nu mai poartă și nu mai folosește. Foarte bună lectură pentru cei care au nevoie de inspirație în lupta împotriva consumerismului”, mai recomandă o internaută.

Sper că v-au fost utile informațiile și sfaturile de mai sus și că data viitoare veți cumpăra responsabil și totodată veți economisi, de ce nu, pentru un mare vis!

Citește și: „Sărutată de Soare” sau perfecțiune imperfectă! Pe 22 noiembrie e marcată Ziua „Iubește-ți pistruii”!

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: