„Bărbații sunt de pe Marte, Femeile sunt de pe Venus”, spune un titlu cunoscut pentru mulți dintre noi. Diferența dintre modul în care simt și gândesc bărbații față de femei e atât de mare încât pare interplanetară. Psihologa Aurelia Balan explică cum cum ar trebui să percepem aceste diferențe de gen pentru a construi o relație armonioasă cu partenerul de viață.

Sunem atât de diferiți, iar asta ne face frumoși, interesanți, atractivi.

Dezvoltăm relații și ne impunem ca personalități. Comunicăm, simțim, trăim, inclusiv în cuplu. Momentele dificile într-un cuplu sunt și cele ce țin de înțelegerea și cunoașterea diferențelor de gen. Femeile se plâng cel mai frecvent că bărbații nu le înțeleg, nu sunt romantici, atenți și afectuoși. Bărbații, pe de altă parte, se simt neapreciați, nerespectați în relație, își doresc o viață sexuală mai bună și mai multă înțelegere, mai puține conflicte și nemulțumiri ale partenerei. De aici, de altfel, apar multe interpretări: nevoia de autonomie a bărbatului este percepută că „egoism și insensibilitate”, în timp ce nevoia de afecțiune a femeii e înțeleasă că „crize de nervi și dependență”. În realitate, niciunul nu își dorește să își rănească partenerul, dar, din nefericire, exact asta se întâmplă.

O altă diferență importantă este procesarea diferită a informațiilor ce țin de iubire și relații.

Într-o conversație, de exemplu, femeia are mai multe gânduri, amintiri, trăiri, emoții care provin din diverse arii ale creierului, iar nevoia ei este de fie ascultată și înțeleasă de partener. Provocarea pentru bărbat este să accepte emoțiile ei fără să reacționeze personal, să se înfurie, irite sau enerveze, sau să creadă că discuția nu-și are rostul. De cele mai multe ori, bărbațîi se concentrează pe rezolvarea problemei și mai puțin pe problema în sine. Emoțiile, gândurile, trăirile țin mai degrabă de un proces mai degrabă intern, în care rezultatul e pe primul loc. Femeia, pe de altă parte, nu trebuie să interpreteze felul lui de a gândi ca „lipsă de interes”, doar pentru că bărbatul nu-și verbalizează toate gândurile și trăirile.

Prea multă apropiere sau prea multă distanță creează resentimente și furie în relație.

Adesea, dar nu întotdeauna, femeia are nevoie de mai multă apropiere, intimitate, conectare cu partenerul, mai ales în momentele de stres și disconfort. În timp ce bărbatul, pentru a răspunde nevoilor emoționale ale femeii, are nevoie de spațiu. Diferențele hormonale sunt evidente, la femeie se secretă hormonul apropierii și intimității, oxitocina, în timp ce, la bărbat, mai mult testosteron.

Care este soluția acestei diferențe?

E foarte important ca bărbatul să răspundă mai atent emoțiilor femeii, să îi ofere alinare, afecțiune, să inițieze el apropierea, în timp ce femeia înțelege și respectă nevoia lui de a avea un spațiu personal. Și să nu-l interpreteze ca pe o amenințare a relației sau ca pe un abandon. Pentru bărbat, în situațiile de stres și oboseală, emoțiile partenerei reprezintă adesea un disconfort și simte furie, în timp ce femeia simte și mai multă neliniște și anxietate, distanță, iar furia partenerului o face să se simtă în și mai mare nesiguranță.

Pentru o durabilitate a relației, pe termen lung, este absolut vital să se găsească un model potrivit de comunicare, care să îi ajute pe cei doi să-și exprime emoțiile, trăirile, gândurile, astfel încât să se facă înțeleși.

Autor: Aurelia Balan, psihologă

Foto: Instagram.com/AureliaBalan

*Urmărește canalul nostru de Telegram

Pentru mai multe știri din frumusețe și modă urmărește canalul nostru de  Viber – Revista #EAmd Join Revista #EAmd 

WhatsApp – Revista EA

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: