În 2018, la o grădiniță din capitală, s-au spart mai multe termometre cu mercur în antreul unei grupe de copii. Aceștia nu au avut de suferit deoarece se aflau în dormitor la programul de somn.

Pornind de la acest caz, reporterii AGORA.md, au hotărât să realizeze un experiment social, în care să afle ce putem face cu termometrele defecte care sunt pe bază de mercur, dar și cu medicamentele expirate pe care le avem cu toții acasă în anumite cantități.

Unde se colectează și cine e responsabil de reciclarea sau nimicirea acestora?

Am mers în cinci farmacii din centrul Chișinăului cu un termometru defectat și am întrebat dacă îl putem lăsa la ei spre colectare ca deșeu medical. Toate răspunsurile au fost identice: „Nu, noi nu colectăm termometre și medicamente expirate!” La întrebarea ce facem atunci cu ele, am primit același răspuns de fiecare dată, un strâns din umeri, cu scurtul: „Nu știm”.

În căutarea unui responsabil

Reprezentanții Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, care s-ar părea că are în responsabilitate acest subiect, prin intermediul Liniei Verzi, ne-au spus că nu colectează deșeurile de proveniență medicală de la persoanele fizice, ci doar de la cele juridice. Principalul argument este că nu există reglementări care ar prevedea primirea medicamentelor expirate și a termometrelor cu mercur de la persoanele fizice.

Experții în managementul deșeurilor spun că, deși avem o Lege care este una funcțională, modul cum aceasta este pusă în aplicare ține nemijlocit de Ministerul Sănătății. „Toată aplicarea legii este pe contul Ministerului Sănătății. Respectarea cadrului legal îi revine Inspectoratului pentru Protecția Mediului. De asemenea, și Agenția Națională de Sănătate Publică este responsabilă de implementare și ar trebui să dețină informații la subiect. Medicamentele probabil sunt unicele deșeuri managementul cărora ține de ei, și nu de Ministerul Mediului”, ne-a declarat experta Tatiana Țugui.

Contactați telefonic, cei de la Agenția Națională de Sănătate Publică au declarat că nu este în responsabilitatea lor gestionarea deșeurilor medicale provenite de la persoanele fizice și că ei monitorizează doar situația care este la acest capitol în spitale, clinici și centre medicale.

Am încercat să căutăm cine ar putea soluționa această problemă în sectorul privat. Cei de la compania e-Reciclare au declarat că ei colectează doar echipamentele electrice și electronice, nicidecum cele medicale. Compania UISPAC SRL prelucrează deșeurile medicale infecțioase, precum seringi, pansamente cu sânge, dar doar cele provenite din spitale și clinici. Asta chiar dacă foarte mulți cetățeni se tratează de la domiciliu, își pun injecții sau își fac pansamente post-operatorii.

„E o problemă. S-a discutat și la nivel de Guvern. Noi am abordat acest subiect. Utilaj pentru așa ceva este, poate fi procurat, dar, ca de obicei, nu este finanțare. Dacă se cumpără utilaj european verificat, atunci dispare problema prelucrării deșeurilor de tip termometre și altele”, a declarat reprezentantul UISPAC.

Până atunci, termometrele le depozităm acasă

„Noi nici din spitale nu le putem colecta. Ăsta-i business, e agent economic care trebuie să le colecteze, pentru că suportă niște cheltuieli. Spitalele cumva le depozitează, le țin într-o încăpere undeva și așteaptă când o să fie hotărâtă întrebarea. Dacă nu se găsește cineva din business, înseamnă că statul trebuie să își asume cheltuielile”, a declarat șeful Serviciului politici medicamente și dispozitive medicale din cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Gheorghe Gorceag.

Potrivit Convenţiei de la Minamata, din 1 ianuarie 2021, în Republica Moldova va fi interzis importul, plasarea pe piaţă şi exportul produselor cu conţinut de mercur, inclusiv al termometrelor.

Ce să facă totuși cetățenii de rând cu medicamentele expirate?

„Nu este așa centru. Da unde este? Dacă îmi spuneți vreo țară unde este așa ceva… noi nu suntem înaintea planetei întregi. Nu este un mecanism de colectare și de nimicire a medicamentelor de la populație. Se lucrează în acest sens. S-a elaborat un regulament cu privire la implementarea bunelor practici de farmacie, în care se prevede că vor fi implementate servicii farmaceutice avansate pentru colectarea și nimicirea medicamentelor inutilizabile”, a declarat Dorina Florea, consultant principal al Serviciului politici medicamente și dispozitive medicale al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Funcționara a mai adăugat că procedeul de nimicire a deșeurilor medicale este unul costisitor și că nici o persoană fizică nu va fi deschisă să achite costul unui astfel de serviciu.

Ce facem atunci? Le aruncăm la gunoi?

„Există niște studii ale Institutului de Chimie de la Academia de Științe, în care se explică ce sunt medicamentele. Sunt produse care se consumă. La fel cum se aruncă la gunoi cojile de cartofi, cum se aruncă laptele praf, așa și acestea, sunt produse de consum curent. S-a demonstrat că sunt mult mai nocivi detergenții, dezinfectanții care se folosesc în viața cotidiană, decât aspirina sau cărbunele activat”, a mai adăugat Florea.

Fiind întrebată despre medicamentele de tip sirop precum panadol, ibufen, destinate copiilor, funcționara ne-a asigurat că nu prezintă niciun pericol dacă aruncăm în canalizare conținutul care rămâne. „Este o formă lichidă pe care i-ați dat-o și copilului, nu este toxică. La fel ca un lapte care s-a stricat în pahar, îl vărsați în canalizație și spălați cu apă după asta”, a mai adăugat consultanta de la Ministerul Sănătății.

Responsabilii de la Institutul de Chimie au confirmat că cercetările în cauză au arătat că medicamentele pentru copii și cele pentru gravide nu prezintă vreun pericol pentru mediul înconjurător, întrucât au fost supuse unui proces minuțios de verificare și control al calității. Cu totul altfel stau lucrurile în cazul antibioticelor și substanțelor psihotrope. Ele ar trebui colectate în locuri special amenajate. În acest sens, compania UISPAC SRL împreună cu reprezentanții Institutului de Chimie au venit cu demersuri în adresa Ministerului Agriculturii, Mediului și Dezvoltării Regionale precum și cel al Sănătății.

„UISPAC a adus și a instalat pe teritoriul ei un exemplar de tehnică care ar prelucra toate preparatele medicale și deșeurile de acest gen ca să demonstreze cum funcționează acestea. Directorul firmei, a făcut o analiză din care a reieșit că în total în țară sunt necesare patru astfel de instalații. Ministerul Sănătății au spus că este importat acest subiect, dar ei nu au bani pentru așa ceva”, a declarat Fliur Macaev, cercetător la Institutul de Chimie.

* Autor: Cristina Jabinschi, studentă SSAJ, reporter stagiar

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: