După ce ne tratăm, ajungem să ne intoxicăm. Așa poate fi descrisă, pe scurt, situația din Republica Moldova când vorbim despre medicamentele expirate. Suntem țara fără vreo alternativă, în cazul în care am vrea să ne debarasăm responsabil de produsele medicale de care nu mai avem nevoie. În timp ce autoritățile întârzie să vină cu soluții, la care lucrează de ani de zile, alte țări au pus deja pe roate mecanisme funcționale. Despre soluțiile altora și eșecurile noastre, vorbim într-un nou material de Jurnalism de Soluții, marca AGORA.

Soluții care dau roade în Franța

În statele dezvoltate, este o normalitate ca medicamentele expirate să fie predate farmaciilor. Să luăm, de exemplu, Franța. Acolo, rețelele de farmacii sunt obligate prin lege să le primească de la consumatori. Inițial, cetățenii sunt îndemnați să separe pastilele care au expirat sau de care nu mai au nevoie, odată cu finalizarea tratamentului, de cutia de carton și prescripția medicală, astfel încât ambalajele să meargă direct la reciclare, în urna corespunzătoare sortării deșeurilor.

Mecanismul din Franța, implementat și în alte state, a demonstrat că funcționează. Iată și câteva date. Proiectul a fost lansat în 2007 în toate unitățile farmaceutice din țară. În 2011, aproape 15.000 de tone de medicamente au fost returnate farmaciilor, grație campaniilor de informare realizate la nivel național.

Boxă pentru colectarea medicamentelor neutilizabile dintr-o farmacie franceză. Sursa foto: F. Boileau / www.lamontagne.fr

Un studiu realizat în 2016 de compania de consultanță BVA a relevat că 80% dintre francezi spun că returnează medicamentele neutilizate, iar 74% dintre aceștia au menționat că o fac „întotdeauna”, comparativ cu 69%, în 2015.

Ce se întâmplă cu medicamentele colectate?

Odată aduse în farmacii, medicamentele neutilizate ajung în gestiunea asociației Cyclamed, care cuprinde toată comunitatea farmaceutică – farmaciile, distribuitorii angro și companiile producătoare de medicamente. Asociația se ocupă de colectarea și distrugerea preparatelor.

De menționat este că, în Franța, companiile farmaceutice sunt cele care asigură financiar acest proces. Mai exact, plătesc 0,19 cenți de euro pentru fiecare cutie de medicamente vândută.

Medicamentele neutilizabile sunt distruse în unul dintre cele 55 de incineratoare din țară. Toate respectă standardele de mediu în vigoare, precum și generează energie, astfel încât asigură cu electricitate mii de case pe tot parcursul anului. Mai mult, cenușa rămasă în urma incinerării este reciclată pentru terasamentele drumurilor sau ale autostrăzilor.

Experiența stângace a României

Încă din anul 2013, legislația europeană recunoaște faptul că poluarea solului și a apei cu deșeuri farmaceutice este o problemă în creștere pentru mediul înconjurător.

România s-a aliniat rigorilor în 2014, odată cu emiterea unui ordin de către Ministerul Sănătății, care spunea că „medicamentele expirate provenite de la populaţie vor fi depuse la farmacii sau puncte farmaceutice apropiate, în vederea eliminării finale, prin incinerare”.

Totuși, presa de peste Prut a semnalat unele lacune legislative. Mai exact, în România nu este clar cine trebuie să plătească prețul de neutralizare al medicamentelor expirate aduse la farmacie de către clienți. Iar prețul este foarte mare: între 1.000 și 1.500 de euro per tonă, prin comparație cu gunoiul menajer, în cazul căruia costurile se ridică la 60-70 de euro per tonă. Statul nu a implementat principiul „poluatorul plătește” în industria farma, așa cum este în Franța, de exemplu. Experții în gestionarea deșeurilor spun că situația actuală e în favoarea producătorilor și a farmaciilor care, evident, nu se vor autoreglementa în defavoarea lor.

În 2020, jurnaliștii de la vice.com au făcut un experiment și au încercat să predea farmaciilor medicamente expirate. În unele cazuri, aceștia au fost nevoiți să completeze formulare prestabilite, în altele – să întocmească un proces verbal de predare-primire. În urma acestui proces, în majoritatea cazurilor, cu anumite excepții, preparatele au fost acceptate.

Totuși, sunt rețele de farmacii care, în pofida lacunelor din legislație, au inițiat campanii de informare prin care au îndemnat cetățenii români să-și verifice trusa cu preparate medicamentoase și să se debaraseze responsabil de cele expirate. În rezultat, în timpul unei singure campanii, desfășurate în perioada 18 martie – 20 mai 2019, s-a reușit colectarea a șapte tone de medicamente.

Campaniile de informare și de sensibilizare se pare că dau roade. Un alt exemplu de peste Prut – în noiembrie 2019, farmaciștii din Brașov au reușit să colecteze, timp de două zile, aproape o jumătate de tonă de medicamente expirate, organizând șase puncte de colectare.

„Nu aruncați medicamente expirate la gunoi sau în canalizare (chiuvetă, toaletă), vor ajunge în pânza freatică. Deșeurile medicamentoase (expirate, nefolosite, cele care își schimbă culoarea), trebuie colectate controlat, doar prin incinerare ele se elimină corect”, a fost mesajul campaniei.

Pentru a citi materialul integral, accesează AGORA.

 

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: